Dupa ce Banca Nationala a revizuit in sus, chiar pe parcurs, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului, iar leul a luat-o serios in jos, este evident ca euforia cu privire la starea din economie nu-si mai gaseste locul. Ba mai mult, revenirea inflatiei si incetarea ascensiunii leului ar putea prefigura inceputul unei scoateri la suprafata a problemelor grave ale economiei din Romania, pe care multi au preferat pana acum sa se faca a nu le vedea. In aceste conditii este probabil cazul a incerca o evaluare realista a responsabilitatilor intr-o eventuala instabilizare mai severa a economiei din Romania.


Aceasta este caracterizata de atatea disfunctii si dezechilibre, incat pur si simplu nu are nevoie de turbulente externe pentru a se destabiliza. Are de unde s-o faca din propriile avataruri de care este strict responsabila. Este vorba, inainte de toate, de deficitul extern fabulos, care este nesanatos si nesustenabil. Sa nu ne lasam amagiti. Tot ceea ce a aratat bine in economia din Romania in ultimii ani - de la cresterea economica sustinuta si scaderea inflatiei la ascensiunea monedei nationale - s-a realizat pe seama si cu pretul adancirii deficitului extern. Exista o dependenta periclitanta de importuri. Cresterea economica este bazata pe import. Ca si eventuala tinere in frau a inflatiei. A trai peste plapuma proprie poate fi un avantaj pentru dezvoltare. Dar daca se depaseste masura - si Romania a depasit-o de mult si cu mult ­, totul se transforma intr-un handicap.


Marile disfunctii si dezechilibre sunt insa in strafundurile economiei. Este vorba de subdezvoltarea sectorului real al economiei, de slabiciunea industriei, de competitivitatea scazuta a acesteia, de dezastrul din agricultura. Aceasta situatie ofera o baza slaba pentru articularea sectoarelor care se dezvolta acum si care sunt vizate preponderent, inclusiv de investitiile straine: imobiliar, retail si financiar. Fara o baza industriala si agricola solida, dezvoltarile fara indoiala necesare in sectoarele imobiliare, financiar si de retail alcatuiesc un fel de castele de nisip, extrem de friabile in bataia vanturilor, valurilor. La o asemenea structura economica, o instabilizare poate interveni oricand. Si chiar daca se produce in relatie cu mediul inetrnational, izvoraste de fapt tot din disfunctiile si dezechilibrele proprii, indiferent daca strict interne sau externe.


Este insa evident ce se poate intampla daca din mediul international vin nu doar adieri, ci furtuni. Pana in prezent - de cand de vreo sapte-opt ani Romania a intrat pe un trend de crestere economica, mai mare sau mai mica de la un an la altul ­, din mediul international nu a venit de fapt nici o turbulenta majora. Caci criza unui segment din piata imobiliara din SUA nu reprezinta o turbulenta majora, cel putin la nivelul reverberatiilor cu care a ajuns in Romania. Este ridicola, de aceea, incercarea unora de a pune pe seama acestei turbulente devalorizarea leului sau revenirea inflatiei in Romania.


Caci, daca leul s-ar devaloriza si n-ar avea de fapt de ce, sau inflatia ar reveni, si tot asa, n-ar avea de ce, atunci teza cu raul care vine din afara ar tine. Dar, slava  Domnului, aprecierea leului era cu totul artificiala, in contradictie cu conditiile fundamentale din economie (castigurile mai slabe de productivitate, precum si dezmatul din conturile externe), iar dezinflatia se tinea din putin, indeosebi cu aprecierea artificiala a leului si cu alte expediente monetare asemanatoare, si nu izvora cumva din strafundurile restructurate ale economiei.