Euroalegerile bat referendumul

Aproape jumatate din populatie considera ca alegerile pentru Parlamentul European (PE) si referendumul pentru uninominal declansat de presedinte sunt la fel de importante, insa majoritatea celor care atribuie o insemnatate diferita celor doua evenimente accentueaza prioritatea euroalegerilor. Conform unui sondaj de opinie realizat de INSOMAR, in perioada 8-13 noiembrie 2007, procentul celor care spun ca scrutinul pentru PE este mai important pentru ei este de 28%, in timp ce grupul fanilor referendumului nu depaseste 13%. Decalajul este si mai accentuat atunci cand importanta evenimentelor este privita in raport cu interesul Romaniei: 33% pun euroalegerile pe primul loc si numai 12% nominalizeaza referendumul.
Pentru 49% dintre subiectii chestionati de INSOMAR, ambele evenimente sunt considerate egale in importanta, situatie care poate disimula doze semnificative de conformism social - subliniaza raportul de cercetare anexat datelor sondajului. "Prioritare sunt, totusi, alegerile europarlamentare, a caror relevanta politica este apreciata ca fiind superioara referendumului pentru introducerea sistemului de vot uninominal de catre 28% dintre subiectii sondajului de opinie. Doar 13% dintre respondenti considera actiunea referendumului ca fiind mai importanta decat scrutinul pentru Parlamentul European, iar 10% dintre intervievati nu acorda nici o importanta acestor evenimente", noteaza INSOMAR. Sociologii sustin ca o asemenea reprezentare asupra celor doua forme de scrutin electoral este aproape identica, indiferent de perspectiva din care este apreciata importanta lor, fie ca este vorba de relevanta subiectiva a evenimentului, fie ca ea priveste societatea romaneasca, in general.
Putini fac diferenta intre sisteme
Referitor la nivelul de informare asupra particularitatilor ce diferentiaza sistemele de vot uninominal, doar 9% dintre respondenti declara ca pot face deosebiri de nuanta tehnica intre ele, in timp ce 39% sustin ca pot deosebi doar intre sistemul de vot pe liste si cel uninominal. Tot in proportie de 39% sunt cei care apreciaza ca nu dispun de date suficiente pentru a distinge intre diversele sisteme de vot, iar 13% afirma ca nu sunt interesati de astfel de subiecte (fig. 3). Studiul INSOMAR este parte integranta dintr-un program de cercetare avand drept beneficiar FSLI Petrom. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1230 de persoane, reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta de peste 18 ani. Eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute este de 2,8%.
PD scade, dar conduce
Preferintele electorale prezinta usoare tendinte de scadere in cazul PD (de la 42%, la 40%), fara ca aceasta sa-i afecteze semnificativ pozitia de lider autoritar al spectrului politic, spun autorii raportului.
Daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pedistii ar cumula 40% din intentiile de vot, dublu fata de principalii urmaritori - pesedistii (19%). Conform INSOMAR, in competitia pentru Parlamentul national, PNL ar obtine 13%, iar PRM si PLD - fiecare cate sase procente. La limita pragului electoral se regasesc UDMR si PNG - cate 5%, iar sub baremul de cinci procente se situeaza PC - 4% si PIN - un procent. Sunt nehotarati, nu ar vota sau nu raspund 33,7% dintre cei chestionati (fig. 4). INSOMAR remarca o crestere mai evidenta in cazul PLD (de la 3%, la 6%) si, mai putin sesizabila, de cate un procent, in cazul altor doua partide: PRM (de la 5%, la 6%) si PC (de la 3%, la 4%). Pentru celelalte formatiuni politice, intentiile de vot declarate se mentin neschimbate in raport cu luna precedenta.
Tariceanu si Boc, egali la incredere
De cea mai mare incredere, in luna noiembrie, se bucura Traian Basescu, a carui cota de credibilitate se mentine ridicata in randul electoratului (53%), releva raportul de cercetare.
In topul personalitatilor politice fata de care romanii exprima aprecieri pozitive, Basescu este urmat de liderul PLD Theodor Stolojan si de presedintii partidelor foste componente ale Aliantei D.A. - Emil Boc (PD) si Calin Popescu Tariceanu (PNL), fiecare avand 26%. Clasamentul increderii continua cu Mircea Geoana (23%), George Becali (21%), Corneliu Vadim Tudor (16%), Cozmin Gusa (15%), Dan Voiculescu (13%), Adrian Nastase (12%), Petre Roman (10%) si Marko Bela (7%). Cu exceptia presedintelui Basescu, in dreptul celorlalte personaje politice se inregistreaza mai multe aprecieri negative decat pozitive (fig. 5). Ar mai fi de adaugat ca Boc, Gusa, Voiculescu si Marko Bela au un deficit de notorietate de peste cinci procente fiecare. In comparatie cu luna trecuta, cresteri de 1 - 3 procente ale indicatorului "incredere" se observa in dreptul lui Emil Boc, Calin Popescu Tariceanu, Mircea Geoana, Corneliu Vadim Tudor, Cozmin Gusa si Dan Voiculescu. Tendinte mai vizibile de scadere pot fi remarcate in cazul lui George Becali (- 4%), Petre Roman (- 3%) si Marko Bela (- 2%).
Ceva mai multumiti de Guvern
Nivelul satisfactiei sociale exprimate in privinta activitatii Guvernului si a primului-ministru Calin Popescu Tariceanu (foto) inregistreaza cresteri de aproximativ 4%, respectiv 5% fata de luna octombrie, noteaza raportul INSOMAR. In continuare, insa, majoritatea (68%) se declara destul de nemultumita sau foarte nemultumita de activitatea Executivului condus de Tariceanu. In stationare, dar la distanta semnificativa de Guvern, nivelul de satisfactie fata de activitatea presedintelui Traian Basescu se situeaza, in luna noiembrie, la cote superioare de satisfactie (59%). Aprecieri negative fata de activitatea sefului statului au exprimat 41% dintre subiecti. Felul in care cei intervievati isi reprezinta situatia actuala de viata, prin comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, precum si asteptarile afisate de acestia in legatura cu modul in care cred ca va evolua economia romaneasca in perioada urmatoare, nu indica schimbari notabile de conduita fata de luna trecuta, spun autorii raportului.
Trei variante post-referendum
Presedintele Traian Basescu a afirmat ieri, la Cluj, ca si-a formulat mai multe scenarii pentru ziua de 26 noiembrie, in functie de posibilitatile ce ar putea reiesi in urma referendumului pentru votul uninominal, noteaza Rompres. "In functie de reusita referendumului, in functie de invalidare, dar cu o foarte larga discrepanta, si in functie de o foarte slaba participare. Toate aceste variante le am in vedere", a spus Basescu, adaugand ca va vorbi despre ele numai dupa referendum. Seful statului a precizat ca, desi pentru varianta votului uninominal propusa de el nu exista inca un proiect de lege, dupa referendum un partid isi va asuma aceasta misiune. "Proiectul ar trebui depus imediat dupa referendum, in functie de rezultat", a subliniat Traian Basescu. El a mai spus ca nu-si poate imagina o tara in care, daca referendumul este validat, Parlamentul sa nu tina cont de vointa poporului.
Influenta in sens negativ
In aceasta campanie electorala se vorbeste mult prea putin despre tema europeana, unele partide concentrandu-se pe campania pentru referendum, sustine vicepresedintele Consiliului Consultativ Unional al UDMR, Korodi Attila. "Este pacat, fiindca se rateaza o sansa de a comunica cu oamenii. Alegerile pentru PE sunt si o sansa ca oamenii sa afle mai mult despre Uniunea Europeana, despre impactul Uniunii Europene asupra dezvoltarii Romaniei", a declarat Korodi, conform Mediafax. Reprezentantul Uniunii a apreciat ca organizarea in aceeasi zi a alegerilor pentru PE si a referendumului pentru votul uninominal va influenta in sens negativ prezenta la vot. "Va influenta in sens negativ pentru ca deruta va fi maxima pentru cei care doresc sa mearga sa voteze pentru un curent de opinie pe dezvoltarea Romaniei in UE. (...) Sigur vor fi oameni care se vor duce numai la referendum, sunt convins, si respect punctul lor de vedere, dar sunt multi care s-ar fi dus la euroalegeri, dar nu se vor duce fiindca nu inteleg acest referendum", a spus Korodi.

---

Despre autor: