Noi perspective pentru cooperarea descentralizata franco-romana

Astazi, 15 noiembrie, si maine va avea loc la Nantes cea de-a treia reuniune pentru cooperarea descentralizata franco-romana. Aceste intalniri, care vor fi deschise de ministrul Afacerilor Externe, dl Bernard Kouchener, vor permite, dupa Reuniunile de la Villefranche-de-Rouergue in 2003 si de la Cluj-Napoca in 2005, evaluarea impactului aderarii Romaniei la UE asupra proiectelor comune in acest domeniu.
Cooperarea descentralizata franco-romana este foarte activa si dinamica, cu peste 600 de acorduri de cooperare existente intre colectivitatile locale franceze si romane. Nascuta dintr-o vasta miscare de solidaritate la sfarsitul anilor '80, in special prin operatiunea "Sate romanesti", ea s-a hranit ulterior din foarte puternica proximitate lingvistica, culturala, administrativa dintre cele doua tari ale noastre.
Asociatiile colectivitatilor locale isi joaca perfect rolul in acest proces, cum demonstreaza si recentul acord de cooperare semnat de Adunarea departamentelor din Franta si Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania, pe data de 10 octombrie, la Bruxelles. Aceasta cooperare este foarte sustinuta si de catre Ministerul francez al Afacerilor Externe, care cofinanteaza in fiecare an treizeci de proiecte.
Reuniunea de la Nantes va reprezenta un moment prielnic pentru a face bilanturi, dar si pentru a da un impuls suplimentar, intrebandu-ne, de exemplu, despre noile problematici sociale in Romania dupa aderare, despre noile solidaritati care pot fi puse in practica - in special in zonele rurale -, despre articularea intre finantarile nationale (colectivitati si stat) si fondurile europene, in special.
Discutiile de la Nantes se vor axa in special asupra intaririi intercomunalitatii in Romania, care reprezinta, dupa parerea mea, un subiect prioritar pentru dezvoltarea tarii. De fapt, comunele romanesti sunt numeroase si nu au intotdeauna dimensiunea si nici resursele umane suficiente pentru a concepe proiecte europene si a-si organiza serviciile publice. Este o problema pe care o cunoastem bine in Franta,
cu cele 36.000 de comune ale noastre, si care ne-a facut sa instauram unul dintre modelele cele mai reusite de cooperare intercomunala.
Dezvoltarea serviciilor publice, acela al apei, de exemplu, ofera si ea importante perspective de cooperare. Pentru a optimiza utilizarea fondurilor de coeziune europene in acest domeniu, colectivitatile locale romanesti vor trebui, fara indoiala, sa-si intareasca capacitatile administrative si tehnice, iar colectivitatile locale franceze pot si trebuie sa le ajute in acest demers.
Coeziunea sociala este un alt subiect important. La inceputul anilor '90, protectia copilului a reprezentat un domeniu prioritar de interventie neguvernamentala franceza. Astazi, schimburile de experienta care continua vizeaza in special implementarea de politici globale de actiune sociala. Examinam astfel, la Nantes, politicile pentru copil si familie, pentru tineret, pentru educatie, precum si problema actiunii culturale pentru restaurarea si mentinerea coeziunii sociale. in acest cadru, problema asistentei acordate populatiilor de romi de catre serviciile sociale ale colectivitatilor locale franceze va fi de asemenea abordata. In contextul pe care il cunoastem - am fost eu insumi la Timisoara cu cincisprezece zile in urma pentru o vizita legata de aceasta problematica -, numeroase colectivitati franceze s-au angajat sa lucreze in amonte in Romania pentru o mai buna intelegere a fenomenelor de plecare si pentru a angaja actiuni de prevenire, in special in ceea ce ii priveste pe minorii izolati.
Dezbaterea se va axa si pe democratia participativa, pentru promovarea mecanismelor impulsionate de catre autoritatile publice, favorizand participarea cetateneasca, precum consiliile de cartier, si valorificarea initiativelor societatii civile locale, pe care o descopar foarte dinamica in Romania.
In concluzie, si de o maniera generala, consider ca vom putea trasa pentru viitor mai multe mari axe de lucru:
Mai intai, cooperarea descentralizata intre cele doua tari ale noastre poate acoperi un dublu obiectiv, prin vehicularea in Franta a unei imagini pozitive a Romaniei si prin dezvoltarea, in acelasi timp, a prezentei economice franceze in tara voastra, al carei potential este, dupa parerea mea, absolut exceptional.
Cooperarea descentralizata poate si ea sa reprezinte un sprijin pentru punerea in aplicare a reformelor la nivel local. Romania s-a angajat intr-un proces de descentralizare si de intarire a intercomunalitatii. Referitor la toate aceste subiecte, "modelul" francez, fara a pretinde ca este perfect, poate inspira autoritatile locale romane.
In fine, consider ca aceasta cooperare descentralizata trebuie sa se inscrie
intr-o logica de intarire a cetateniei europene. Daca Uniunea Europeana este sinonima cu finantarile, ea vehiculeaza insa, si mai cu seama, valori precum democratia, libertatea si solidaritatea. Aceste valori trebuie sa fie, dupa parerea mea, motorul angajamentelor noastre respective.
Le multumesc autoritatilor romane care au facilitat si sustinut aceste intalniri, precum si orasului Nantes care a asigurat in cea mai mare parte organizarea lor. Acum ca Romania este membru cu drepturi depline a Uniunii Europene, aceasta reuniune va permite o noua impulsionare a cooperarii intre colectivitatile dintre cele doua tari, angajate impreuna in ameliorarea serviciilor pentru populatie.

Henri Paul, Ambasadorul Frantei in Romania

---

Despre autor: