"Agricultorii" salveaza statistica somajului
Deficit alarmant de forta de munca pregatita
Exportam la pachet mana de lucru necalificataPartial, Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, confirma situatia dezastruoasa de pe piata muncii.
"Avem un deficit pe piata muncii de aproape jumatate de milion de muncitori. Este nevoie de mai multi ingineri, meseriasi, mecanici, fierari-betonisti" - declara ministrul. Aceasta declaratie trebuie interpretata mai degraba ca una optimista, deoarece doar pentru realizarea lucrarilor de infrastructura sunt necesari 500.000 de constructori. Daca luam in calcul locurile de munca nou create din industrie, lucrurile se complica. Pentru remedierea situatiei se cauta solutii. Din pacate ele se dovedesc fara aplicabilitate. De pilda, ministrul Muncii, Paul Pacuraru, mizeaza pe reintoarcerea muncitorilor din strainatate: "Ne gandim, in egala masura, sa acordam prime de instalare sau sa suportam cheltuielile de transport. Aceste facilitati vizeaza persoanele care au lucrat cel putin un an sau doi si care se intorc in Romania. Se pot acorda facilitati si pentru construirea unei firme sau pentru deschiderea unei afaceri proprii, scutiri de impozite si taxe. Trebuie sa oferi niste facilitati fiscale, astfel incat sa fie tentat sa inceapa o afacere in Romania". Greu de crezut ca varianta propusa va da si roade.
Intr-adevar, exista in prezent firme din constructii, putine la numar, care isi permit sa angajeze echipe de constructori calificati carora sa le asigure un nivel de salarizare apropiat de cel din Italia sau Spania. La nivel general insa rezultatele sunt modeste, iar previziunile nu sunt tocmai roz. Mai ales cele privitoare la salarizare si productivitate. Potrivit prognozei de toamna, ritmul de crestere a productivitatii muncii din Romania se va mentine pana in 2009 de circa doua ori sub avansul castigurilor salariale. Acelasi raport releva faptul ca remuneratiile pe cap de angajat vor creste cu 11,3% in acest an, cu 12,2% in 2008 si cu 9,7% in 2009, iar productivitatea muncii va avansa cu 4,7% in 2007 si cu 4,9% in fiecare din urmatorii doi ani. Or, in aceste conditii, este greu de crezut ca poti readuce forta de munca din strainatate la salarii romanesti. Nici cu facilitatile fiscale schema ministrului Pacuraru nu functioneaza deoarece ea duce la discriminare. Nu poti favoriza o categorie de muncitori, doar pentru faptul ca isi desfasoara activitatea in strainatate. Toti cetatenii Romaniei au aceleasi drepturi.Reconversia profesionala este inexistentaIn planul guvernamental de rezolvare a crizei de pe piata fortei de munca figureaza si varianta readucerii in ramurile industriale a somerilor mascati din mediul rural. Desi statistic rata somajului este de doar 4,1 la suta, procentul celor care nu au un loc de munca este cu mult mai mare. Aceasta deoarece inregistram un nivel de aproximativ 35 la suta din forta de munca localizata in agricultura. O raportare interpretabila. Numarul populatiei neremunerate din agricultura a crescut cu 700 la suta in primii 7 ani de dupa Revolutie. Majoritatea covarsitoare a populatiei din mediul rural traieste de pe urma muncii familiale neremunerate si a muncii pe cont propriu, care insumeaza 68,2% din totalul populatiei ocupate din rural. Acest fapt ilustreaza fenomenul ruperii economiei rurale de economia generala. Practic, mediul rural, unde saracia este generalizata, reprezinta un refugiu fragil pentru persoanele disponibilizate in perioada 1996-1998 din industria de stat, in special din minerit. Persoanele mentionate sunt calificate, dar meseriile lor nu au cautare in actualul context de pe piata muncii. Un lucru demonstrat si in rapoartele Bancii Mondiale. Potrivit acestor surse, desi avem o rata mica a somajului avem, totusi, un stoc important de someri bine calificati. "Numerosi muncitori disponibilizati datorita transformarilor structurale nu au reusit sa-si gaseasca noi locuri de munca. Ei fie au ramas fara locuri de munca timp de peste un an, fie sunt angajati in locuri de munca ce au o productivitate scazuta", sublinia Stefano Scarpetta, coautor al raportului Bancii Mondiale de Dezvoltare a oportunitatilor de angajare in Europa de Est, consultant in domeniul pietei muncii si economist senior al vicepresedintiei Bancii Mondiale pentru Dezvoltare Umana si Protectie Sociala. O astfel de situatie alarmanta putea fi rezolvata prin aplicarea unor programe coerente de reconversie profesionala "calibrate" pe perspectivele pietei muncii din Romania. Din nou statistica oficiala este inselatoare. Per total, numeric si numai numeric, la capitolul reconversie stam bine. Daca in anul 2000 aveam 3.821.000 de persoane in pregatire profesionala, in prezent numarul acestora este de 4.903.500. Se observa o crestere a numarului persoanelor in calificare in regiunile defavorizate, dar acestea se pregatesc in domenii fara perspectiva, confectii sau comert. De exemplu, in Regiunea Nord-Est numarul celor aflati in calificare a crescut de la 609.800 in 2000, la 982.900 in 2006. In acelasi timp, in zonele cu puternica dinamica de dezvoltare se observa cresteri nesemnificative si chiar diminuari. In Bucuresti, scaderea personalului in pregatire profesionala este de peste 200.000.Ruralul doar exporta forta de muncaPerspectiva folosirii fortei de munca existenta in mediul rural nu este una favorabila. Pana si oficialii romani accepta acest lucru. Eugen Blaga, director in Ministerul Muncii, declara, recent, pentru NewsIn, urmatoarele: "Multa lume considera ca ruralul poate sa fie o sursa de echilibrare a pietei muncii. M-as hazarda daca as spune acum ca este o sursa. Nu ma refer la numar, ma refer la calitatea acestor oameni, la capacitatea acestora de a fi ocupati, ma intereseaza varsta, structura pe sexe, starea de sanatate. Ruralul, in general, este bolnav, accesul la sanatate este greu, este costisitor, deci trebuie sa ne gandim la multi factori inainte de a ne da seama de potentialul de ocupare".
Aparent, fondurile europene alocate pregatirii profesionale pot da roade. Doar aparent, caci pentru accesarea acestor fonduri primariile din zonele defavorizate trebuie sa intocmeasca proiecte de programe de reconversie profesionala si mai ales sa demonstreze ca au capacitatea financiara de a cofinanta astfel de proiecte. Aici sunt probleme, deoarece din start 20 la suta din primariile din Romania sunt in incapacitate de plata, deci nu au posibilitati de cofinantare. Potrivit ministrului Economiei si Finantelor, un numar cuprins intre 300 si 500 de comune vor fi sustinute din fonduri bugetare pentru a-si acoperi obligatiile curente pana la finele acestui an. Totodata, ministrul a mai afirmat ca, desi bugetul autoritatilor locale se afla pe un excedent de aproape 1% din PIB, distributia veniturilor este foarte diferita, fiind favorizate localitatile mari. Dintr-un total de 2.686 de comune existente in Romania, procentul avansat de ministrul Vosganian este alarmant.
Observam ca in actualul context mediul rural nu reprezinta o solutie pentru piata fortei de munca din Romania, el continuand sa fie un generator de migratie in special, de muncitori necalificati. Pentru cei de la sate plecarea la munca in strainatate este luata in calcul ca varianta de iesire din saracie. Potrivit Eurobarometrului Rural, 17 la suta dintre gospodariile agricole au cel putin o persoana care a lucrat sau lucreaza in strainatate.
O solutie care nu produce efecte vizibile in dezvoltarea mediului rural. Iata si demonstratia. "In ultimul an, suma medie provenita din munca in strainatate intr-o gospodarie in care cel putin un membru a fost plecat este estimata la 3.165 de euro, existand si gospodarii in care valorile au depasit 10.000 de euro. Doar in 48 la suta dintre cazuri, cei plecati la munca in strainatate trimit in mod regulat bani acasa" - se mai arata in studiul mentionat. Mult mai important, doar 4 la suta din cei plecati au investit in agricultura si numai 1 la suta au demarat o afacere nonagricola.
De obicei, banii castigati sunt investiti in gospodarie, fie pentru modernizarea locuintei, fie pentru constructia uneia noi. Pana la urma, pe termen mediu Romania va continua sa exporte forta de munca in Uniunea Europeana, devenind importatoare de muncitori din Asia, Africa sau Ucraina. Cu riscurile si costurile de rigoare.