Guvernatorul a confirmat. Situatia este departe de a fi roz. Inflatia si-a reinversat trendul, iar leul, desi a fost stimulat de BNR, nu mai raspunde la comenzi. Acelasi leu care aplica "corectii" la toate valutele in 2005 si 2006 si, intarindu-se, ne facea sa percepem ca nu e asa.
Era previzibil si deficitul de cont curent, era previzibila si reintoarcerea inflatiei, era previzibila si deprecierea monedei nationale, era previzibila si incetinirea cresterii economice. Daca cititi cu atentie ceea ce scriu de aproape 2 ani in Curierul National o sa vedeti ca am explicat mecanismele si am anticipat tendintele. Sunt convins ca acelasi lucru l-a facut si BNR. A anticipat. Guvernul a auzit, chiar daca nu a inteles mare lucru. Şi atunci, unde am gresit?
Am gresit bazandu-ne numai pe noroc si am constatat ca atunci cand am avut cel mai mult nevoie de noroc, acesta ne-a lasat. Sigur, guvernatorul are cel putin o scuza pentru ratarea tintei de inflatie (a doua oara in 3 ani). Totul a mers rau. Şi pretul petrolului s-a dus in sus, si importurile s-au majorat mult mai mult decat exporturile, si anul agricol a fost unul rau, nici politica fiscala nu a ajutat. Dar sunt suficiente aceste scuze? Eu cred ca nu. Tocmai pentru ca inflatia nu poate fi tintita la milimetru, si pot aparea lucruri care nu ne convin, BNR a introdus ceea ce se numeste "banda". Sau permisivitatea inflatiei de a se abate in sus sau in jos cu 1%. Ceea ce permitea inflatiei pentru anul 2007 sa evolueze in intervalul 4% - 6%. Ce inseamna aceasta banda? Inseamna ca atunci cand totul ar putea merge bine, inflatia e cu 1% sub tinta. Cand lucrurile ar merge conform prognozelor, atunci am fi foarte aproape de tinta. Iar cand totul ar putea merge rau, am fi cu un punct procentual peste tinta. Adica cel mult 5%. Dar cea mai recenta prognoza a BNR arata o inflatie de 5,7%. Şi ma intreb din nou: unde am gresit?
Avem un responsabil pentru stabilitatea preturilor: Banca Nationala. Dar avem si pe cineva care "baga strambe" responsabilului si mai ales stabilitatii financiare. Şi acesta este Guvernul. Cum? In primul rand, prin politica fiscala. Se vocifereaza cat de buna a fost cota unica. Parerea mea, pe care am mai sustinut-o, este ca a venit prea tarziu si intr-un nivel nerealist. Iar modul in care a fost ea implementata a adancit decalajul dintre cei cu venituri mari si cei cu venituri mici. Atentie, cei cu venituri mari vor sti intotdeauna mai bine cum sa-si protejeze banii de impozitare. Vor gasi vehicule. Asa ca nu ei au in primul rand nevoie de facilitati fiscale. Ci cei cu venituri mici. Al caror plus de castig prin desfiintarea cotei progresive a fost anulat la primele scumpiri de gaze, majorari de accize peste plan, evolutia preturilor la alimente. Citeam recent despre un pariu pe care celebrul miliardar Warren Buffet l-a pus cu ai lui "colegi" din topul Forbes 400 (toti miliardari). Cum ca fiecare dintre ei plateste, ca persoana fizica, mai putin impozit decat plateste asistenta lor. Pana acum, 3 prieteni de-ai lui Buffet si-au facut calculele. Şi i-au dat dreptate lui Buffet. Restul? Restul nu a pus inca pariul, probabil pentru ca l-ar pierde.
De ce a gresit BNR? Pentru ca, desi stia despre pericolul deficitului de cont curent, in care inclusiv guvernatorul vedea pitita inflatia, a actionat prea tarziu. Abia in august, prin cumpararea de valuta, BNR s-a gandit sa deprecieze cursul. De ce? Pentru ca altfel, atunci cand ar fi devenit evident ca totul va incepe sa mearga rau, socul ar fi fost dramatic. Cum ati fi reactionat la o depreciere a leului, de la un curs pentru EURO de 3 lei, spre 3,5 lei in numai cateva zile? Cum credeti ca ar fi reactionat investitorii? Ar fi fugit si ar fi amplificat efectele. Putea BNR sa faca mai devreme aceasta miscare? Ar fi putut. Dar nu. I-a convenit un leu care se intareste pentru ca acesta ajuta statistic la dezinflatie. O dezinflatie de moment si o victorie temporara. Cand Mugur Isarescu spune ca "am luat si cea mai mica urma de productivitate de pe fundul oalei", trebuie sa se includa si pe domnia sa. Ajutandu-se de curs, importurile au devenit mai competitive si, practic, am subventionat "productivitatea de export". In timpul acesta, exportatorii nostri pierdeau in fiecare luna. Productivitatea interna pierdea fata de cea externa prin evolutia cursului.
De ce a gresit Guvernul? Pentru ca el este principalul vinovat pentru dezechilibre. A introdus o politica fiscala dezordonata. A dat bani celor care aveau mai putina nevoie de ei si a dat prea putin celor care aveau prea multa nevoie de ei. O sa spuneti: bine, bine, dar bugetul este echilibrat acum, de ce a gresit Guvernul? A gresit pentru ca intr-o perioada de boom economic trebuia sa se afle intr-una din 2 situatii: fie pe excedent, fie echilibrat, dar nu doar ca veniturile sa fie egale cu cheltuielile, ci in situatia in care veniturile trebuia sa fie mult mai mari ca pondere, astfel incat si cheltuielile mari sa permita proiecte de infrastructura.
Va spuneam chiar si saptamana trecuta ca "agitatia abia incepe". Din pacate, discursul guvernatorului mi-a dat dreptate. Atentie la inflatia de azi! Şi la cresterea economica ce va fi anuntata la 30 noiembrie. Şi atentie la leu! Dar, mai ales, atentie la facturi: veti constata ca tendinta s-a inversat. Daca veniturile cresteau intr-un ritm mai accentuat decat valoarea facturilor, acum e pe dos. Facturile sunt din ce in ce mai mari, iar veniturile au amortit.