Primaria Campina are de recuperat de la Muzeul National de Arta al Romaniei tablouri si schite in valoare de peste un milion de euro! Desi Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat in martie o solutie favorabila orasului prahovean, nici un desen nu s-a intors pana azi la proprietarii de drept.

De ani buni, Primaria Campina este teoretic, cel putin asa arata scriptele, cea mai bogata primarie din tara. Numai ca, practic, institutia nu se deosebeste cu nimic de celelalte.


ACTUL. Concret, in arhiva primariei, s-a gasit un act de vanzare-cumparare, incheiat in anul 1939 intre primarul de atunci al Campinei, Dem. I. Stefanescu, si fiul lui Nicolae Grigorescu, Ioan N. Grigorescu, prin care acesta din urma vindea primariei 202 tablouri si schite semnate de tatal sau. Colectia respectiva a valorat la vremea aceea 600.000 de lei (acum a depasit un milion de euro) si a devenit, conform actului, proprietatea Primariei Campina. Mai tarziu, lucrarile au fost predate in vederea unei expozitii profesorului Gheorghe Oprescu, directorul Muzeului "Toma Stelian" din Bucuresti, actualul Muzeu National de Arta al Romaniei, unde au ramas si se afla si azi. Desi autoritatile din Campina au facut plangere in instanta si au avut castig de cauza, nici o schita si nici un desen nu s-a intors, nici pana la acest moment, la proprietarii de drept. Singura solutie pe care Primaria Campina o mai vede este executarea silita.  


LA INSTANTE. In urma cu aproape trei ani, mai precis in numarul din 22 februarie 2005, Jurnalul National publica in exclusivitate, sub titlul "Razboi pe mostenirea de la Nicolae Grigorescu", povestea celor 202 tablouri si schite (printre care "Car cu boi", "Un boulean" sau "Femee in atelier") semnate de marele pictor, pe care Primaria Campina le mostenea. Dar, desi hotararea definitiva si irevocabila data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in luna martie a acestui an a fost in favoarea primariei din Campina, MNAR nu a pus-o nici azi in practica. Juristii si conducerea muzeului refuza sistematic sa se conformeze unei hotarari a Instantei Supreme, afirmand ca piesele de colectie sunt foarte fragile si nu pot fi expuse oriunde. O delegatie de la Campina a facut o vizita conducerii muzeului si a solicitat aplicarea deciziei judecatoresti. Cum s-a aratat inca o data ca e nevoie de formule speciale de conservare, primarul orasului, Horia Tiseanu, a propus sa primeasca in locul celor 202 schite si desene cateva tablouri. Cei de la MNAR s-au opus si de aceasta data, aratand ca nu este legal un astfel de schimb. Ba chiar le-au dat cu tifla celor de la Primaria Campina, afirmand ca trebuiau sa se miste mai repede si sa puna mai demult sentinta in aplicare. Drept pentru care proprietara celor 202 schite si tablouri a apelat zilele acestea la un executor judecatoresc din Campina, pentru recuperarea patrimoniului. Daca va reusi acest demers, municipalitatea campineana va depozita comoara la unul dintre muzeele din Campina, fie la cel care poarta numele marelui pictor, fie la "Iulia Hasdeu", ca acele conditii de conservare invocate de MNAR sa fie respectate.


CONCLUZIE. Lupta dintre cele doua institutii, iscata de mostenirea lui Grigorescu, merge mai departe. E si firesc, daca luam in calcul parerea specialistilor in arta, care afirma ca tergiversarea in recuperarea panzelor duce pe zi ce trece la cresterea valorii lor. Si daca era vorba despre un milion de euro cand s-a dat hotararea judecatoreasca, intre timp mostenirea pesemne valoreaza si mai mult.