Fiecare dintre noi atinge, la un moment dat in viata, limita competentei sale. Atunci, e bine sa te opresti. Atunci, e bine sa ramii la lucrurile pe care stii sa le faci cel mai bine.

Daca fortezi dincolo de acest maxim, devii ridicol, cam ca dl Geoana. Daca liderul PSD este un personaj care isi permite asemenea ridicol, ma incapatinez sa cred ca dl Cioroianu nu este. „Romania libera" de marti inventariaza principalele erori ale actualului ministru de Externe. Imediat dupa ce am citit articolul, fara sa ma gindesc prea mult, as mai fi putut adauga inca pe atitea. Iar comportamentul sau in criza actuala dovedeste cu supramasura ca dl Cioroianu nu este in stare sa conduca diplomatia noastra. Ma grabesc sa adaug ca nu e nici un pacat sa nu fii bun de ministru de Externe. Foarte putini sint, iar un intelectual autentic stie sa nu se lase ametit de ambitia aceea nebuna care te impinge sa faci orice pentru a dovedi ca esti unul dintre cei foarte putini cind, de fapt, nu esti. Dl Cioroianu are, fara indoiala, alte calitati. Era un bun senator, era un bun europarlamentar, scria bine, era o voce lucida in PNL-ul febril de acum un an sau doi. Postura de ministru de Externe nu i se potriveste intr-o asemenea masura, incit arunca in uitare calitatile sale anterior dovedite. De cind conduce MAE, dlui Cioroianu nu-i mai iese nimic. Pentru binele tuturor si, mai ales, pentru binele sau, dl Cioroianu trebuie sa demisioneze cit de repede se poate, punind capat acestei aventuri nefericite.

Acum 7 luni, cind dl Cioroianu a devenit oficial succesorul dlui Ungureanu la Externe, marturisesc ca am fost unul dintre cei care credeau ca este o numire potrivita. Din potopul de interviuri pe care ministeriabilul le-a dat atunci, doua afirmatii m-au umplut de incredere. Prima, ca va incerca sa-i reapropie pe presedinte si premier. Am scris, atunci, ca are curaj daca gindeste si spune asa ceva tocmai cind divergentele dintre palate ajunsesera intr-o faza isterica si l-am salutat sincer. Apoi, ca il are drept model pe dl Andrei Plesu, cel pe care il consider si astazi cel mai bun ministru de Externe postdecembrist. Pentru dl Cioroianu nu putea exista model mai bun. Asadar, dl Cioroianu venea cu idei bune si se plasa intr-o succesiune nobila. Totusi, in mai putin de un an, dl Cioroianu a dovedit limpede ca nu poate exercita multumitor acest oficiu. Ca unul care a lucrat zi de zi cu dl Plesu la MAE, pot sa spun ca dl Cioroianu nu seamana deloc, dar absolut deloc cu dl Plesu. Fie pricepe modelul intr-un fel bizar, fie a abandonat modelul intre timp. Inteligenta si fermitatea fermecatoare cu care dl Plesu se impunea in tumultul politic interior si pe oceanele cam inghetate din afara, in acei ani in care Romania arata oribil (economia era la pamint, inflatia urca la cer, bancile falimentau una dupa alta care mai de care mai fraudulos, minerii se napusteau spre Bucuresti, iar NATO si UE ne considerau etern candidati), nu au nici o legatura cu gafele urmate de stupefactii in fata propriilor gafe si cu sirul de nonperformante ale ministrului de astazi, care serveste, totusi, o Romanie mult mai bine plasata, printre altele, si datorita efortului de atunci al dlui Plesu.

Fie si numai pentru ca a pierdut busola (unii, care pretind ca il cunosc mai bine, spun ca nu a avut-o niciodata), dl Cioroianu trebuie sa se retraga din fruntea MAE.