Toata lumea spune ca alegerile pentru Parlamentul Europei care urmeaza a se tine pe 25 noiembrie sunt umbrite de temele politicii interne, scrutin uninominal, batalia intre palate, invitarea lui Traian Basescu la lansarea pe Bucuresti a candidatilor social-democrati... Da, Romania are deja scrutin uninominal. Indiferent ce se intampla la referendum - si se va intampla o neintamplata, pentru ca eu cred ca publicul va vota NU la propunerea lui Traian Basescu -, alegerile urmatoare pentru Parlamentul Romaniei se vor face pe sistemul de scrutin uninominal. Cel putin pentru jumatate din locurile (reduse) de senatori si deputati. Guvernul Tariceanu si-a asumat raspunderea, daca in trei zile nimeni nu depune o motiune de cenzura - si nu depune, ca nu are cine - atunci legea este trimisa presedintelui Basescu pentru promulgare. Acesta o va tine 20 de zile, apoi o va returna Parlamentului cu sugestii de modificare. Parlamentul o sa mai faca niste modificari si o sa o aprobe inainte chiar de terminarea acestei sesiuni parlamentare, respectiv 20 decembrie 2007. E drept ca daca Traian Basescu nu ameninta cu referendumul, guvernul nu se grabea. Prea era o vioaie intelegere intre toate partidele (inclusiv PD, sa nu avem vorbe) sa lalaie legea pana ii va trece timpul... Dar acum s-a terminat. Vom avea vreme sa discutam despre cotloanele si implicatiile acestei legi tot atat de importante ca si legea 161 din 2002 sau legea de infiintare a PNA, acum DNA...
Romania are o tema europeana fundamentala. Nu se va discuta in campanie. Dar ea exista si ne va tine mintea ocupata in urmatorii zece ani. Nu este nici tema absorbtiei fondurilor (daca te ocupi, iti iei banii inapoi de la UE, daca nu, treaba ta, zaci in magma subdezvoltarii tale), nici tema coruptiei, nici tema migratiei fortei de munca. Tema romaneasca a Europei se numeste largirea urmatoare.
UE a crescut destul de repede de la 12 state la 27 de state. Dintr-o simpla uniune vamala si comerciala a vestului Europei, UE s-a transformat intr-un jucator global, alaturi de SUA si Japonia. Cresterea UE a fost usurata de scaderea imperiului sovietic, cu atat mai mult cu cat Rusia a pierdut rolul sau in bipolaritatea SUA-URSS, care a dominat lumea intre 1945 si 1990. In urmatorii zece ani, UE are o enorma problema: continua sau nu largirea? Daca va continua largirea, care este prioritatea: Turcia sau Rusia? Daca va merge spre Turcia, UE va intra adanc in problemele Orientului Mijlociu, de unde nimeni nu a iesit intreg in ultima suta de ani. Daca va merge spre Moldova-Ucraina-Rusia, atunci UE va trebui sa-si asume si un rol militar pe scena lumii - rol pe care acum nu il are. Daca isi va asuma un rol militar, atunci UE (cu Moldova, Ucraina si Rusia in componenta) va intra in directa competitie cu uniunea pacifica SUA-Japonia.
Niciun politician european nu va avea zile linistite in urmatorii zece ani. Romania este cheia largirii catre Moldova-Ucraina-Rusia. Daca Romania va fi european-activa, atunci ea va fi in stare sa-i convinga pe francezi, germani si englezi ca mai bine se duc spre est decat spre sud-est. Rezervele naturale sunt la fel de mari in ambele zone, numai ca spatiul Iasi-Vladivostok este ceva mai familiar cu normele europene decat Orientul Mijlociu.
Dar, in urmatorii zece ani, lupta romanilor va fi cea a reducerii decalajelor fata de UE. Azi suntem la circa 33% din standardul de viata in UE, in zece ani vom putea fi la 50%. La felul cum merg romanii astazi, nu va fi nicio problema. Vom intra in zona euro in 2013, Constitutia va fi schimbata in 2010-2011, sistemul politic va fi ceva mai curat fata de perioada 1990-2004. Romania nu va fi niciodata o tara turistica, asa cum viseaza baronii tranzitiei, ci va redeveni un producator industrial si agricol important pentru Europa. Singura noastra decizie reala va fi intr-adevar atragerea fortei de munca, deja o marfa rara si scumpa. Daca vom decide sa atragem din afara UE (ca fostele tari coloniale), vom gresi fundamental. Rezervorul nostru de forta de munca este populatia tanara din Italia, Spania, Franta, Germania, Marea Britanie, care gaseste portile inchise acasa.
Nu este decat o aparenta contradictie intre nevoia de a-i ajunge din urma pe europeni si nevoia de a-i convinge ca suntem un partener atat de important incat ar fi cazul sa ne ia in seama cand decid largirea urmatoare. Dar, daca reusim, Brasovul va fi foarte aproape de centrul geografic al Europei de la Vladivostok la Dublin. Şi vom putea spune ca am lasat ceva mostenire generatiilor viitoare, chiar daca astazi nu prea stim daca este cineva, si anume cine, la carma Romaniei.