Senatorii au decis ca cei care stau cu chirie in vilele de lux ale RA-APPS le pot cumpara prin negociere directa, nu prin licitatie.

Senatorul PSD Mircea Geoana nu va avea nici uncompetitor la cumpararea vilei cu etaj din Dorobanti Presedintele PSD, Mircea Geoana, are mari sanse sa-si cumpere prin negociere directa vila de lux din centrul Capitalei in care sta cu chirie de la Regia Autonoma - Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Si asta desi liderul PSD ocupa imobilul fara nici un drept, pentru ca ar fi trebuit sa-l elibereze dupa ce n-a mai fost ministru de Externe. Geoana este insa doar unul de pe o lunga lista de demnitari care beneficiaza de pe urma deciziei adoptate ieri in Senat prin care locatarii din vilele RA-APPS au scapat de licitatiile publice. Casa in care locuieste liderul PSD se afla pe lista primei transe de imobile pe care RA-APPS se pregateste sa le scoata la vinzare. Isi asteapta rindul mai multi fosti demnitari care nu au parasit vilele de protocol dupa ce au parasit functiile care le dadeau dreptul la ele.

Este vorba despre Vasile Blaga (fost ministru al Internelor), Joita Tanase (fost procuror general al Romaniei), Constantin Sava (fost secretar general al Senatului), Alexandru Farcas (fost secretar de stat in Ministerul Internelor), Georgiu Gingaras (fost ministru al Tineretului si Sportului), Constatin Liviu Cepoi (fost vicepresedinte al Agentiei Nationale pentru Sport), Ileana Vasile Ozunu (angajat MAI) si de Nicolae Gavrila (presedintele CENTROCOOP). Lista este mult mai lunga, in total fiind vorba de aproximativ 700 de persoane.

Toti acestia vor scapa de licitatii daca vor sa-si cumpere vilele. Asta pentru ca senatorii au respins ieri cererea de reexaminare prin care seful statului solicitase modificarea legii de aprobare a ordonantei prin care sint stabilite conditiile de instrainare a vilelor RA-APPS.

Mai precis, Basescu le-a cerut parlamentarilor sa elimine paragraful care dadea dreptul chiriasilor sa cumpere imobilele prin negociere directa. „Licitatia trebuie sa ramina singura forma de instrainare a bunurilor imobile respective, deoarece reprezinta o puternica garantie anticoruptie si singura cale de acces al publicului la cumpararea acelor imobile", se arata in cererea presedintelui.

Senatorii au refuzat insa sa dea curs cererii inaintate de acesta. Au votat, in schimb, un amendament al senatorului PD Radu Berceanu, care spune ca pot cumpara imobilele prin negociere directa doar locatarii care ocupa imobilele „cu temei legal" si care aveau platite toate taxele aferente folosirii imobilului pina pe 30 septembrie 2007.

La momentul la care a introdus amendamentul, Berceanu sustinea ca sintagma „cu temei legal" va interzice cumpararea prin negociere directa a imobilelor de catre locatarii care nu mai au dreptul sa ocupe acele imobile. Adica cei care au primit locuinta pe perioada in care au fost demnitari si au continuat sa locuiasca acolo si dupa ce nu au mai fost demnitari.

Rationamentul lui Berceanu este insa contrazis de o ordonanta de urgenta emisa in martie 2004 de Cabinetul Nastase. Ordonanta nu face altceva decit sa dea temei legal chiriasilor care nu mai aveau dreptul sa detina o locuinta de protocol, prelungindu-le contractele cu inca cinci ani. „Durata contractelor de inchiriere privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, care expira la data de 8 aprilie 2004, se prelungeste de drept pentru o perioada de 5 ani", se arata in ordonanta lui Nastase.

Astfel, prelungirea contractelor chiriasilor a fost facuta printr-un act normativ, ceea ce da „temei legal" chiriasilor fie ca aveau sau nu dreptul sa ocupe acele locuinte. „Atunci cind am facut amendamentul nu stiam de ordonanta lui Nastase. Nu am facut decit sa caut o modalitate prin care sa ii impiedic pe cei care nu aveau dreptul sa locuiasca in locuinte RA-APPS sa le cumpere prin negociere directa", ne-a declarat ieri senatorul PD Radu Berceanu.

Dupa ce a trecut de Senat, legea va trebui discutata din nou si in Camera Deputatilor, care este Camera decizionala. Daca va trece tot in forma adoptata de Senat, presedintele va fi obligat sa o promulge.