Profitand de finalul sedintei CSAT, Traian Basescu a comis marti, 30 octombrie 2007, un fapt mai putin obisnuit in politica din lumea civilizata. A aparut in direct la radio si la tv pentru a polemiza cu ce s-a spus la unele televiziuni despre o intamplare petrecuta cu  putin timp mai inainte. Lucrurile au stat cam asa. Dupa ce s-au terminat convorbirile de la Cotroceni, Victor Iuscenko, presedintele Ucrainei, si Traian Basescu, presedintele Romaniei, au purces la traditionala conferinta de presa. Fata in fata cu jurnalistii, Viktor Iuscenko a declarat raspicat: "In ceea ce priveste Canalul Bistroe este vorba despre teritoriul suveran al Ucrainei, unde statul ucrainean are dreptul propriu de a desfasura o activitate suverana. Este o pozitie generala, lucru care a fost adus azi la cunostinta partii romane". Luand aceasta afirmatie drept esenta pozitiei adoptate de partea ucraineana in chestiunea Canalului Bistroe dupa convorbirile de la Cotroceni, prelungite mult peste programul anuntat, o jurnalista tv si-a ingaduit sa sustina imediat ca intalnirea dintre cei doi presedinti n-a schimbat cu nimic opinia Kievului in litigiul care-l departe de Bucuresti.


Ceva mai tarziu, Traian Basescu nu numai ca i-a raspuns respectivei, mai mult, a jignit-o zicand ca s-ar fi strambat. Si drept argument impotriva asertiunii de pe tv, domnia sa a invocat faptul ca suveranitatea Ucrainei asupra Canalului Bistroe e o axioma si ca intalnirea a fost un succes pentru Bucuresti, deoarece Victor Iuscenko ar fi reiterat angajamentul Kievului de a respecta obligatiile internationale privind protectia mediului inconjurator. Dincolo de nefirescul imprejurarii (ditamai seful de stat se ia la harta cu o reporterita),  si admiratori prezidentiali daca am fi n-am putea sa nu-i dam dreptate celei atacate. Si cine stie sa citeasca mai greu o Declaratie la nivel inalt isi da seama ca Victor Iuscenko a adoptat o pozitie de forta. E drept, domnia sa a reafirmat angajamentul Ucrainei de a respecta obligatiile internationale in ce priveste protejarea mediului. Numai ca:

1) In cazul Canalului Bistroe, partea romana considera ca insasi constructia acestei cai navigabile afecteaza protectia mediului inconjurator. A sustine ca vei  continua constructia canalului, respectand obligatiile internationale e ca si cum ai spune ca-i vei da mai departe cu un retevei in cap cuiva, avand insa grija sa nu-l bati.

2) Reiterearea angajamentului de a respecta obligatiile internationale e un dulce pleonasm pentru un sef de stat.


Isi imagina cineva ca Victor Iuscenko, oricat de nebadaios ar fi fost, s-ar fi apucat sa spuna ca Ucraina nu va respecta angajamentele internationale?! In acest context, esenta pozitiei Kievului isi gaseste expresia in reiterarea raspicata a suveranitatii asupra Canalului Bistroe. Limbajul diplomatic isi are spectificitatile sale. Una dintre acestea consta in accentul pus pe un anume adevar. Faptul ca, dupa intalnire, presedintele ucrainean n-a gasit altceva mai bun de zis decat ca tara sa e suverana pe teritoriul unde se sapa canalul ne dezvaluie in traducerea din limbajul firesc: Facem ce vrem pe teritoriul nostru national, inclusiv sa construim un canal care nu va convine voua! E limpede ca intalnirea de la Bucuresti n-a reusit sa schimbe cu o iota pozitia Kievului in chestiunea Canalului Bistroe. Poate fi considerata asta un esec al diplomatiei de la Bucuresti? In sine, nu.


Cunoscatorii intr-ale politicii internationale stiau ca Victor Iuscenko nu va da inapoi. Si nu pentru ca ar fi capos sau pentru ca ar fi rau cu noi, ci pentru ca realitatile din tara sa il obliga la fermitate. Daca in sine, altfel spus, raportat la esenta relatiilor dintre stat - interesul - intalnirea de la Bucuresti n-a fost un esec, pentru ceea ce a tinut pana acum Traian Basescu sa infatiseze ca fiind diplomatie, intalnirea a fost o catastrofa. O astfel de diplomatie a numit-o inspirat, intr-un editorial din Gandul, Bogdan Chiriac, Diplomatia vinului. Referirea expresa tintea paranghelia dintre Traian Basescu si Voronin cu vinul facut cadou Cotrocenilor de seful statului moldovean. Momentul a fost in stare sa induca in constiinta romanilor impresia unei amicitii. Asemanator, prin exagerarea gesturilor de protocol, Traian Basescu a tinut sa-i convinga pe romani ca e amic de sprit al lui Victor Iuscenko. Convinsi de asta, romanii vor fi ramas surprinsi sa vada ca Victor Iuscenko puncteaza. Acum s-au convins, poate, ca intre state exista doar Diplomatia interesului.