Romania este singurul stat postcomunist care nu are o lege a casarii sentintelor politice, chiar si Rusia adoptand o astfel de lege. In Romania, un prim astfel de proiect nu a fost pus pe agenda guvernului decat in 2006. Initiat de Ministerul Justitiei, in colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania si Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, proiectul se afla in acest moment in dezbaterea diverselor comisii ministeriale, urmand sa fie adus in dezbaterea parlamentului.
Invitat la dezbaterea de ieri, domnul Tibor Zinner, seful Cabinetului Stiintific al Curtii Supreme de Justitie din Ungaria, fost membru in comisiile care au elaborat legile de casatie in Ungaria a explicat: "In Ungaria, reabilitarea fostilor detinuti politici a inceput deja la inceputul anilor '80 prin reluarea asa numitelor "judecati de la Moscova", cand au fost reabilitati cei care au fost condamnati in anii '30". In continuarea expunerii sale domnul Zinner a explicat ca in Ungaria a fost alcatuita o comisie guvernamentala pentru studierea trecutului, rezultatul fiind analizat si de juristi. Pe baza acestor analize s-au adoptat doua legi de casare a sentintelor politice, ultima lege de acest gen fiind adoptata in 2000. Pe baza acestor legi, a explicat domnul Zimmer, in Ungaria se acorda despagubiri celor care au facut puscarie politica si familiilor celor executati.
Doru Pop, lector la Facultatea de Teatru si Televiziune, Universitatea Babes-Bolyai, invitat si el la dezbatere, a prezentat date concrete despre cum este privita chestiunea reabilitarii in societatea romaneasca: 25 la suta din populatie nu este interesata de problema fostilor detinuti politici, iar treizeci la suta regreta vechiul regim.
"In loc sa ne dea drepturi, puterea ne ia si ce am avut pana acum", a conchis, intr-o nota pesimista, Raul Voicinsci, fost detinut politic.
Dezbaterea a fost organizata ca o introducere la expozitia Printre randuri, consacrata evenimentelor din 1956 din Romania, deschisa marti la Cluj. Expozitia este organizata cu ajutorul Institutului Cultural Roman.
Despre autor:
Sursa: Romania Libera
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Casa Regală a României, la Palatul Buckingham! Întâlnire cu Regele Charles a...
Sursa: kudika.ro