Populismul referendar al domnului Basescu (II)

Chiar daca o atare incercare de a trisa electoratul nu se exclude, intentia profunda a domnului Basescu, coerenta cu intreaga sa gandire si actiune politica, nu este de a intari partidele - inclusiv PD - ci de a le distruge inlocuindu-le cu o miscare amorfa oricand la dispozitia unui conducator autoritar. Descinzand la adunarea organizatiei PSD Bucuresti dedicata lansarii candidatilor acestui partid pentru Parlamentul European si recunoscand fara ezitare si fara ambiguitati ca propunerea pe care o sustine si pentru consacrarea careia a convocat referendumul apartine adversarului sau social-democrat, presedintele a luat apa de la moara PD. Astfel, a probat ca ii lipseste instrumentul necesar legaturilor de suflet si totodata ca PD este pentru el doar un bun de unica intrebuintare.
Evident, domnul Basescu a facut distinctia esentiala aratand ca sustine doar propunerea PSD, nu si pe PSD. El stie, insa, ca voturile cu care a scapat de demitere la referendumul din primavara ii sunt cu totul insuficiente la referendumul din toamna. De aceea a fost nevoit sa se imbrace in blana democrata si sa vina la Canossa papei Vanghelie spre a cersi voturile pesediste. O atare umilinta a fost cu atat mai de neevitat cu cat pe pedisti si peledisti nu poate conta intrucat acestia au constiinta lipsei de personalitati si a absentei unei baze de mase ferme; procentele lor din sondaje sunt conjuncturale si gata sa se volatilizeze precum fanii lui Gigi Becali dupa abandonul lui Hagi. Un eventual succes prezidential la referendum inseamna legarea definitiva a PD de glia Cotrocenilor pana la disparitia sa nu prea indepartata ca partid de sine statator. De la social-democratie la crestin-democratie si de aici inapoi la miscarea abulica de tip fesenist pe care a negat-o in 1992 - iata drumul pe care i-l rezerva PD domnul Basescu.
O idee buna poate deveni contraproductiva daca este aplicata intr-un mediu rau. Este probabil principalul gand al votantilor pesedisti care se vor intreba daca merita ca prin votul lor la referendum sa permita aplicarea proiectului de alegeri uninominale propus de ei in mediul antidemocratic creat de Traian Basescu, inainte ca terapia necesara combaterii derapajului democratic basescian sa fie pusa la punct. Dilema este daca acest sistem de alegeri, altminteri util si democratic (mai ales in formula mixta aplicata in Germania), nu este cumva mai vulnerabil decat altele in fata agresiunii autoritar-populiste a presedintelui atat timp cat lasa fara reprezentare parlamentara grupurile sociale minoritare, reduce rolul partidelor, submineaza disciplina de vot si coerenta ideologica parlamentara si scade rezistenta parlamentarilor la incercarile de cumparare a lor la bucata de catre grupurile oligarhice? Reformarea necesara a clasei politice nu poate avea loc daca nu se incepe cu seful statului sau daca il lasa in afara. Domnul Basescu nu vine din afara "sistemului ticalosit" si nu organizeaza referendumuri in afara lui. El este chiar varful acestui sistem, iar modul in care a recurs la referendum este o dovada in plus. Acest aspect va fi analizat in editorialul viitor.

---

Despre autor: