Doua evenimente, petrecute la inceputul acestei saptamani, ne-au facut sa ne intoarcem cu picioarele in noroiul cotidian, dupa trei zile in care am avut ocazia, una extrem de trista, de a vedea ce a insemnat sportul facut cu pasiune. Daca nu s-a putut declara o zi de doliu national, nici nu era nevoie pentru ca sute de mii de oameni si-au arborat sufletele in berna fara bilet de voie de la guvernanti, intreg sportul romanesc trebuia sa pastreze o zi de reculegere in amintirea unui mare artist al arenei. Multi au facut-o. Doar actualii conducatori ai cluburilor de pe prima scena, oameni care isi fac imagine cocotati pe umerii urmasilor lui Dobrin, au simtit nevoia sa se dea in stamba intr-un moment in care ar fi trebuit sa taca. Gigi Becali, un om sincer in definitiv, a injurat ca pe maidan, nu acela de unde rasar marii fotbalisti, la Adunarea Generala a LPF.