Pericol public - 387 de cladiri cu risc seismic ridicat Autoritatile locale nu s-au inghesuit sa aplice "bulina rosie" pe cladirile incadrate in clasa 1 de risc seismic, care reprezinta pericol public. Consolidarea cladirilor merge
Pericol public - 387 de cladiri cu risc seismic ridicat Autoritatile locale nu s-au inghesuit sa aplice "bulina rosie" pe cladirile incadrate in clasa 1 de risc seismic, care reprezinta pericol public. Consolidarea cladirilor merge cu pasi de melc in lipsa capacitatii financiare a locuitorilor de a le reabilita. Desi in Capitala au fost expertizate tehnic 2.635 de cladiri, din care 387 au fost incadrate in clasa 1 de risc seismic (RS1), au fost montate numai 294 de panouri cu bulina rosie. Insemnul trebuia montat pe toate cele 387 de cladiri incadrate in RS1. Din cauza unor lacune legislative, in Capitala, mai multe cladiri incadrate in RS1 nu au bulina rosie. Astfel, primarul Sectorului 1 nu a respectat ordinul Ministerului Locuintelor Publice de a monta placutele cu bulina rosie pe cladirile cu pricina, deoarece se teme ca la controlul Curtii de Conturi nu va iesi bine. "Am realizat verificari in teren si am constatat ca in Sectorul 1 nu au fost montate bulinele rosii, insa Domnul Chiliman (primarul Sectorului 1) ne-a explicat motivul pentru care nu le-a montat. Acesta se teme ca la controlul realizat de Curtea de Conturi nu va putea justifica suma cheltuita cu realizarea si montarea acestor placute", a explicat Catalin Deaconescu, prefectul Municipiului Bucuresti. DECIZIE. Prefectul este de parere ca nu sanctionarea institutiei este solutia grabirii acestei activitati. "Nu i-am amendat, deoarece ne confruntam cu o ambiguitate legislativa. Nu stim cui revine aceasta responsabilitate. Conform legii, responsabilitatea este in sarcina autoritatilor publice locale. Aici gasim si primaria si consiliul judetean, iar interpretarile sunt multiple", a declarat Catalin Deaconescu. Mai mult, primarul de la Sectorul 1 a facut o solicitare catre MDLPL prin care cere unele explicatii, iar pana la rezolvarea situatiei prefectura nu poate amenda primaria. Prefectul spera ca pana la finele acestui an sa se rezolve situatia din Sectorul 1. STATISTICI. Cea mai lenesa primarie s-a dovedit a fi cea din Sectorul 1, deoarece din 711 cladiri expertizate nu a fost montat nici macar un panou de avertizare. La capatul opus se situeaza Primaria Sectorului 3, care a marcat toate cele 455 de cladiri expertizate din care 95 prezinta risc seismic ridicat. In Sectorului 2 au fost expertizate 871 de cladiri, din care 111 incadrate RS1, insa au fost montate 147 de panouri de avertizare, functie de configuratia cladirilor au fost montate si cate 2-5 panouri la o cladire. De asemenea, Primaria Sectorului 4 a montat numai 18 panouri, desi numarul cladirilor este de 351. La Sectorul 5, din 198 de cladiri expertizate tehnic, din care 34 in RS1, au fost montate 34 de buline. Cel mai ieftin a scapat Primaria Sectorului 6, care are 49 de cladiri expertizate tehnic, insa nici una nu este incadrata in RS1. In plus, au fost inventariate 37 de imobile construite inainte de 1978, care detin spatii cu alta destinatie decat cea de locuit. SANCTIUNI. Primariile care nu au aplicat "bulina rosie" pe cladirile cu risc seismic ridicat si proprietarii imobilelor care se opun consolidarii cladirilor ar fi trebuit sa primeasca amenda. Amenda pentru autoritati este cuprinsa intre 5.000 si 15.000 de lei, iar pentru proprietari de la 1.000 la 3.000 de lei. "Nu am aplicat nici o amenda. In cel mai rau caz, vom aplica un avertisment Primariei Sectorului 1. Dupa doua avertismente putem sa-i amendam", a declarat Deaconescu.  FONDURI. "Programul de reabilitare pe anul acesta include 53 de imobile, din care 46 in Capitala, incadrate prin raport de expertiza tehnica in RS1. Suma alocata pentru anul acesta este de 9,6 milioane lei (peste 2,8 milioane euro) din care 9 milioane de lei (2,6 milioane euro) pentru Municipiul Bucuresti. Pana la 15 octombrie 2007 s-au decontat lucrari de consolidare in valoare de 5,9 milioane lei", conform datelor transmise de MDLPL. Pentru a sprijini si urgenta actiunile de consolidare, in ultimii ani au fost completate si modificate prevederile actelor normative privind reducerea riscului seismic. Astfel, persoanele fizice care au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net pe economie nu vor plati nimic pentru consolidare. Ceilalti vor restitui contravaloarea lucrarii in rate lunare egale, fara dobanda, esalonate pe 25 de ani. Mai mult, acestia beneficiaza de scutirea de taxa pentru emiterea autorizatiei privind consolidarea cladirilor de locuit, precum si de plata taxei de timbru pentru arhitectura. elena.stan@jurnalul.ro Cladiri publice Ministerul Lucrarilor Publice deruleaza in perioada 2005-2009 un program care vizeaza in principal consolidarea unor cladiri publice de importanta vitala in cazul producerii unui cutremur si care beneficiaza de o finantare in valoare de 133,7 milioane de dolari. Astfel, 56,9 milioane de dolari reprezinta un credit extern de la Banca Mondiala, iar 16,8 milioane de dolari - cofinantarea din partea Guvernului Romaniei. La aceste fonduri se adauga aproximativ 60 de milioane de dolari, suma ce reprezinta investitii complementare finantate din sursele beneficiarilor pentru a asigura functionalitatea integrala a cladirilor dupa finalizarea lucrarilor de consolidare. Pentru anul 2008, alocarea financiara pentru acest proiect este de circa 11 milioane de lei de la bugetul de stat si circa 38 de milioane de lei din credite externe.
Despre autor:
