Cantarea Modroganilor
Cåt de baftoasa esti tu, balabusta mea, partida democrata, cåt de baftoasa esti! Ochi de gasperita ai, umbriti de negrele-ti sageti din priviri, parul tau turma de ventuze pare, ce in balti, in Modrogan colcaie. Coltii tai sparg bordurile bune de granit, iar un bastard siret le inlocuieste din urma cu cele proaste, de beton, ale lui Videanu.

Sugative purpurii sunt ale tale buze si gura ta-i un aspirator ce soarbe fara incetare resurse bugetare. Doua jumatati de meduza par obrajii tai sub crezul tau cel straveziu, o jumatate este sarla Boc si cealalta clapaul Blaga este. Gåtul tau este periscopul lui Videanu, menit sa se roteasca fara odihna peste Capitala, ca sa-i vada punctele slabe, ranile purulente si oportunitatile de afaceri. Mii de scalpuri de fraieri atårna de streasina Primariei Capitalei, jupuite in timpul licitatiilor contrafacute si o sumedenie de madulare de naivi, pierdute la belciuge, flutura in vånt.

Cele patru tåte ale tale par cinci pui de vasilisc, sase måtisori de hiena, care mesteca linistiti printre conturi adumbrite de matrag una. Påna nu se racoreste de tot puscaria, påna nu se-ntinde umbra legii peste tine, amagitoareo, voi veni la tine, gradina de cucuta, negresit, vålcea de maselarita, partida democrata.

Cåt de baloasa esti balta mea, partida democrata, smårcul meu din Modrogan si cåte cruci ai in sånge.