Floare Visan-Ciobotea este sora Prea Fericitului Daniel. Este profesoara de franceza, in prag de pensionare, la Scoala nr. 50 din Sectorul 2 al Capitalei. I-am facut o vizita la ceas de seara pentru a ne povesti despre Daniel-copilul, cel care in sep
Floare Visan-Ciobotea este sora Prea Fericitului Daniel. Este profesoara de franceza, in prag de pensionare, la Scoala nr. 50 din Sectorul 2 al Capitalei. I-am facut o vizita la ceas de seara pentru a ne povesti despre Daniel-copilul, cel care in septembrie 2007 avea sa ajunga Patriarhul Romaniei.


Jurnalul National: Doamna Visan-Ciobotea, cum au reactionat copiii de la scoala unde predati dupa alegerea fratelui dvs., Daniel, Patriarh al Romaniei?Floare Visan-Ciobotea: Au fost curiosi, au venit sa ma intrebe: Doamna diriginta, nu-i asa ca fratele dvs. a fost ales patriarh? E adevarat? Da, le-am zis, e adevarat, copii. Sigur ca unii m-au intrebat: Daa€™ cum se face sa ajungi patriarh? -   Si le-am spus ca asta este o chemare si o pregatire din copilarie. Foarte multi dintre ei nu stiau care sunt etapele, ce trebuie sa indeplinesti pentru a ajunge patriarh.


Nu v-a spus niciunul dintre copii ca atunci cand va fi mare se va face patriarh?Nu, dar au intrebat ce trebuie sa faci sa ajungi acolo. Le-am spus ca in primul rand trebuie sa iubesti biserica, sa mergi la biserica in fiecare duminica sau macar de sarbatori, sa fii apropiat de biserica. Pana aici a fost bine. Si nu trebuie sa te casatoresti... Aici a fost o problema. N-au inteles.  Si-atunci le-am explicat ca la o anumita varsta, cand o sa fie mai mari, o sa inteleaga si lucrurile acestea.


Cand erati copii, acasa la parinti, v-ati gandit vreodata ca fratele dvs. cel mic, Daniel, va ajunge Patriarhul Romaniei?Bine, la asta nu m-am gandit, asta e un dar de la Dumnezeu. Nici fratele meu nu cred ca s-a gandit ca va ajunge aici.


Dar cum era Prea Fericitul Daniel ca si copil?Era un copil foarte harnic. Si cred ca asta se vede si acum. In sensul ca noi, fiind la tara, aveam foarte multa treaba in gospodarie. Desi am trait pe vremea comunismului, parintii mei aveau foarte multe pasari, animale, de toate si fiecare avea o atributie in familie. Parintii erau plecati la camp, si noi copiii, in timpul vacantelor, unul era cu vacile, altul cu oile, unul taia iarba pentru animale, matura curtea. Aduceam lemne, hraneam porcii, caram apa de la fantana. Si dansul isi indeplinea sarcinile care-i reveneau cu foarte multa seriozitate.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.