Vaduva scriitorului american Raymond Carver vrea sa publice originalul unui volum de povestiri, substantial diferit de varianta modificata de editura.

Carver, un scriitor
cu doua fete Varianta volumului „Despre ce vorbim cind vorbim despre dragoste", publicat in 1981 la Editura Knopf, este rezultatul interventiei masive a editorului Gordon Lish. Acesta a redus unele povestiri la jumatate fata de original, pe majoritatea le-a modificat substantial si, in citeva cazuri, a rescris finalul. Vaduva lui Raymond Carver, Tess Gallagher, impreuna cu doi specialisti in proza americanului, William Stull si Maureen Carroll, sustin ca insusi Carver, daca ar mai fi trait, nu numai ca ar fi publicat varianta anterioara editarii, dar chiar ar fi insistat ca povestirile modificate de Lish sa fie retrase cu totul. Mai mult, cei trei amintesc faptul ca scriitorul nu a fost de acord cu modificarile editorului si ca a insistat chiar sa impiedice publicarea volumului cu interventiile lui. Succesul pe care l-a avut cartea l-a impus pe Carver drept un prozator care mizeaza tocmai pe ceea ce respinsese in varianta originala: lapidaritate, concizie, realism rece si constructie laconica. Cei doi cercetatori cer introducerea pe piata a originalului, care ar pune in lumina un Carver „real, mai blind, mai afectuos, increzator in valorile vietii". Editura Knopf respinge insa ideea, asa ca inedita aparitie va fi hotarita in instanta.

James Lasdun, un foarte apreciat autor de proza scurta, cunoscut si pentru cursurile de creative writing pe care le-a sustinut la Columbia University, Princeton si New York, combate initiativa celor trei, argumentind ca varianta originala nu imbogateste cu nimic portretul scriitorului, ba dimpotriva. Valoarea prozelor lui Carver, apreciaza Lasdun, rezida tocmai in ceea ce a ramas dupa modificarile editorului. El aminteste de povestirea „The Bath" pe care Carver a rescris-o dupa aparitia in volumul din 1981, dar care pacatuieste prin excesul de simbolism si sentimentalism edulcorat. Argumentul lui Lasdun, sustinut in „The Guardian", este ca, desi multi prefera aceasta varianta, mult mai reconfortanta, acest fapt nu-i garanteaza superioritatea din punct de vedere literar: „Foarte multi o prefera, dar foarte multi prefera arta de calitate indoielnica, pentru ca-i face sa se simta bine in defavoarea artei adevarate, care-i face sa se simta rau".

Lasdun gaseste prozele originale inferioare variantei editate. Fraze interminabile, golite de sens, scene exagerate, sentimentalism prost dozat, toate sint observatii care nu recomanda publicarea originalului: „Ar putea fi fascinant sa avem o editie facsimilata a manuscrisului, cu sublinierile modificarilor (asemeni editiei facsimilate a poemului «Tarim pustiu», de T.S. Eliot, modificat de Ezra Pound). Dar ideea de a permite recuperarea versiunii originale care sa o inlocuiasca pe cea finala in virtutea «autoritatii» textului mi se pare ingrozitor de deprimanta", a apreciat scriitorul.

Lista best-seller-urilor saptaminii trecute in Marea Britanie poate fi gasita pe www.cotidianul.ro/select