Standurile producatorilor autohtoni, inchise sau goale
Avem nevoie de inzestrarea armatei, dar n-avem baniOrganizata din doi in doi ani, expozitia militara Expomil 2007 a fost mult sub asteptari. Proasta organizare, locul ingust alocat si absenta produselor promise de o parte din industria romaneasca de armament, desi se anuntasera nu mai putin de 55 de societati din domeniu, au fost observate inca de la intrare. In standurile in care se puteau vedea reprezentantii societatilor de resort autohtone, nu erau exponatele (nici macar sub forma de machete). Mai mult, daca existau pliante care ar fi putut sa duca la incheierea de posibile contracte, acestea erau tinute departe de vizitatori sau inaccesibile din cauza convorbirilor telefonice ale celor care ar fi trebuit sa-i intamine pe acestia.
"Ne-au scos" cei de la Roman, Romaero si Romarm, precum si producatorii straini de armament. "Soldatul viitorului", expus de catre CN Romarm, a fost realizat in colaborare cu francezii de la Sagem.
Toate acestea ar putea avea o explicatie: industria romaneasca de armament nu e interesata sau nu poate incheia contracte cu partenerii straini...
Nu la fel au stat lucrurile in privinta companiilor straine. Bine postate, pe mijlocul pavilionului, tronau BAE Systems, SAAB- Gripen, Thales Eurofigther si Eurocopter. Printre noutatile prezente a putut fi admirat elicopterul EC135, folosit de Politia de Frontiera din Germania si adus la Expomil de Eurocopter, dar si modelul unui avion Gripen multirol, prezentat de compania suedeza. SAAB a prezentat un sistem subacvatic de detectare a minelor, iar BAE Systems "nava viitorului", formata din mai multe module perfect adaptabile necesitatilor beneficiarilor. In incercarea de a abate opinia publica de la recentele scandaluri de mita in care au fost implicati reprezentantii companiei, BAE Systems a avut una dintre cele mai variate game de produse din cadrul expozitiei. Au putut fi vazute sistemele de lupta pentru aeronavele de razboi, sistemul pentru managementul zonelor de conflict (CMS - 1) fiind adaptabil oricaror nave, de orice dimensiune si rol. Potrivit descrierii, CMS - 1 poate opera la orice scara, pentru ca in distrugatorul de tip 45 sunt instalate peste 25 de console. Britanicii au expus si un sistem de televiziune cu circuit inchis pentru supraveghere, CCTV, care are abilitatea de a continua urmarirea indivizilor chiar daca acestia isi schimba infatisarea.BAE Systems, intrebati de offset-ul pentru fregateCu toate lucrurile bune pe care le-au prezentat, reprezentantii BAE Systems n-au reusit sa scape de tirul premierului Tariceanu. Aflat in vizita in prima zi a expozitiei, acesta l-a interpelat pe directorul de marketing BAE Systems, Bob Keen, in legatura cu contractul de offset pentru fregate.
Tariceanu i-a spus acestuia ca situatia este incerta de aproape trei ani, de cand a preluat mandatul de prim-ministru. In replica, Keen a sustinut ca se colaboreaza cu autoritatile romane, incercandu-se finalizarea "problemei".
Discutia a fost aplanata de ministrul Apararii, Teodor Melescanu, care a precizat ca "au fost probleme", dar contractul este in etapa finalizarii si mai trebuie rezolvate "mici detalii".
Nemultumit de aceste noi tergiversari, premierul a declarat presei ca fregatele, deja folosite de Marina romana nu beneficiaza de o intretinere adecvata, desi contractul cu BAE Systems prevede servicii de mentenanta, pentru a fi exploatate eficient.
La inceputul acestui an, BAE Systems derulase operatiuni compensatorii directe de numai 477.000 lire sterline (putin peste 4% din valoarea contractului de offset). Acordul prevedea ca, pana la data de 26 martie 2008, compania britanica sa efectueze operatiuni compensatorii directe cu Ministerul Apararii Nationale (MApN) de minimum 11,6 milioane de lire sterline.Melescanu vrea sa cumpere avioanele multirol in rateFostul ministru al Apararii, Sorin Frunzaverde, anunta in luna noiembrie a anului trecut ca Romania trebuie sa deruleze in urmatorii 10 ani, sase proiecte de inzestrare a fortelor terestre, navale si aeriene, costurile ridicandu-se la aproximativ 13 miliarde euro. Potrivit acestuia, inzestrarea Armatei romane se impunea in vederea alinierii la standardele NATO si UE. Daca tinem cont de declaratiile facute de premierul Tariceanu am putea spune ca nu mai sunt necesare aceste investitii, odata ce a afirmat ca sectorul militar nu este prioritar la repartizarea bugetului, cel putin nu atat de importante precum Sanatatea si Educatia.
Asupra faptului ca Armatei nu-i vor fi alocate fonduri suplimentare de la buget pare sa fi fost informat si ministrul Apararii, Teodor Melescanu, care a declarat ca unica posibilitate de a derula cele sase programe anuntate de predecesorul sau ar fi achizitionarea in rate sau in credit.
"Cele sase programe strategice ale Romaniei nu vor putea fi finantate din actualul buget si poate nici din bugetele viitoare.
Este vorba despre sume care depasesc 10 miliarde de euro, la prima strigare. Singura posibilitate este un sistem prin care noi sa le achizitionam in rate sau pe credit, astfel incat, pe o perioada de 8-10 ani, sa introducem in dotarea Armatei romane toate cele sase programe", a adaugat ministrul. Melescanu a explicat ca exista, in acest scop, o aprobare a prim-ministrului, precum si un cadru legislativ care permite inceperea tuturor procedurilor de achizitionare pentru aceste programe.
Declaratiile ministrului Apararii par sa duca, insa, in cu totul alta directie: batalia dintre companiile Lockheed Martin, producatorul F-16, Gripen, Jas-39, si Alenia Aeronautica, Eurofighter Typhoon, pentru licitatia organizata de Ministerul Apararii pentru achizitia avioanelor multirol.
Dintre toate aceste companii, oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere financiar pare sa vina din partea suedezilor, potrivit carora Gripen poate oferi avioanele multirol cu plata in rate, printr-o intelegere contractuala intre Guvernul roman si cel suedez.