Suflete inchise la Roma

Romanii din inchisorile italiene nu conteaza pentru nimeni. Italienii ii baga la racoare, romanii ii trec in statistici, si viata merge inainte. Doar la Roma un preot mai trece de gratii pentru a-si asculta conationalii.

Rebibbia. Regina Coeli. Doua centre de detentie din Roma in care o parte din infractorii romani din Italia isi ispaseste pedepsele primite de la autoritatile peninsulare. Doua puscarii in care preotul roman Petre Bogdan face munca voluntara de izbavit (pe cat se poate) suflete. De trei ani, parintele Bogdan este singura fata bisericeasca romana din Italia care ii viziteaza pe conationalii sai aflati dupa gratii.


LA INCEPUT. "De mai multi ani, Mitropolitul nostru cerea sa ne gasim timp si pentru cei mai saraci dintre saraci, pentru categoriile cele mai marginalizate ale societatii romanesti din diaspora, in speta, prostituatele si cei din inchisori. Am cerut Inalt Prea Sfintitului sa incerc eu sa ma ocup de cei din recluziunea penala", povesteste parintele Bogdan. Cu acordul Inalt Prea Sfintitului Iosif, Arhiepiscop si Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, preotul roman a trecut la tratative cu autoritatile italiene. Dupa un an de asteptari, Ministerul de Interne italian si Ministerul Gratiei si Justitiei i-au dat acestuia documentele necesare pentru a-si putea incepe activitatea de misionariat. Cu "Nulla Osta" la braul sutanei, parintele Petre putea intra in inchisori ca si ministru de cult. In cei trei ani de cand si-a inceput activitatea voluntara, preotul a vizitat puscariile romane Regina Coeli si Rebibbia. Acestea ii sunt mai aproape, dansul fiind preot paroh in localitatea Monterotondo, regiunea Roma.


IN MIJLOCUL CELOR INCHISI. O discutie cu parintele despre imigrantii romani din inchisori releva aspecte putin cunoscute de publicul din Romania, aspecte legate de viata lor din penitenciarele italiene, de problemele lor, dar si despre comportamentul nu intotdeauna binevoitor al autoritatilor din sistemul de detentie din tara de adoptie.

La Rebibbia, parintele a gasit atat infractori, cat si infractoare de origine romana. Fiecare om aflat in spatele gratiilor... un personaj... o poveste de spus si ascultat.

"De la inceput, in ciuda indispozitiei directiunii inchisorii, m-am gasit ca la mine acasa in mijlocul alor nostri. Sunt tineri care fac parte din mai multe categorii sociale. Unii sunt proveniti din familii bune, dar care, venind in Italia, nu au fost platiti de patroni, au fost jecmaniti de conationalii lor, au avut nesansa sa aiba exemple gresite intre italienii pe care i-au intalnit. Altii fac parte din familii sarace, distruse sau marginalizate din punct de vedere etnic. Intrand intr-un raport de afectiune si respect, de intelegere si solidaritate fata de momentul dramatic pe care il traverseaza, se descopera adevaratul Eu al lor, care nu este nici pe departe masca violenta si vicleana pe care si-o afiseaza ca sa poata supravietui", explica parintele Bogdan.


SEDINTE DE MANGAIAT SUFLETE. Actiuni de anvergura nu se pot desfasura. Parintele nu are nici puterea, nici fondurile necesare pentru a intreprinde actiuni care sa schimbe din temelii viata romanilor inchisi in Italia. Ce face dansul in schimb? Alterneaza momentele de rugaciune cu discutiile libere despre viata lor, despre crizele existentiale prin care trec din pricina privarii de libertate. "Daca am avea putine relatii si posibilitati, am da unora de lucru in timpul sejurului in puscarie, altora le-am facilita primirea scrisorilor, altora intrarea banilor in contul personal, altora posibilitatea de a fi vizitati de rudele care nu au acelasi nume de familie. Credeti-ma ca in legalitatea inchisorilor se comit multe abuzuri si ilegalitati. Dincolo de telefonul pe care il dau rudelor sau de ziarul pe care il duc lor ca sa se informeze si sa le treaca timpul, sunt neputincios", spune parintele Bogdan.

Pentru misiunea sa, una plina de importanta de altfel, si-ar fi dorit o sustinere mai activa din partea autoritatilor consulare romanesti de la Roma si o implicare mai concreta din partea asociatiilor din zona. Pe de alta parte, spune parintele, "daca ar fi existat si un proiect sustinut de Ministerul de Interne din Romania pe langa omologul sau din Italia, cu siguranta s-ar fi dezamorsat intrucatva fenomenul delincventei romanesti in Italia, lucru care ii supara atat de tare pe primarului Romei, Veltroni, si pe alti demnitari italieni". Pe langa supararea demnitarilor, nu trebuie uitate nici ultimele actiuni antiromanesti din Italia, dar nici miscarile de strada impotriva imigratiei, in special a celei provenite din Romania. Daca acest curent social si mediatic antiromanesc din Italia face viata imigrantilor romani onorabili mult mai grea, ganditi-va ce li se poate intampla celor din inchisori.


PROBLEMELE CELOR DE DUPÃ… GRATII. "Este mult faptul ca putem semana semintele de inviere in constiintele lor, dar este dramatic ca nu putem face mai mult in ceea ce priveste sustinerea lor la nivelul avocatilor si al nevoilor primare. Fara rude si bani, fara o asistenta judiciara si consulara, unii dintre ei cad in depresie, iar altii ajung chiar in pragul grevei foamei sau al tentativelor de sinucidere. Daca aceste cateva impresii ar putea sa ajunga sub ochii autoritatilor Ministerului de Interne din Romania si sa putem gasi solutii decente macar pentru cei care se gasesc nevinovati, pentru cei care se gasesc in pragul disperarii sau pentru cei care sunt elemente de exceptie, m-as simti gratificat in misiunea de voluntariat pe care o fac. Voluntariat pentru ca nu primesc nici o sustinere financiara din partea vreunei institutii de stat."


DESPRE DELINCVENTÃ…. Parintele are o viziune proprie despre delincventa romaneasca din Italia. Masurile luate de autoritatile din Peninsula si de cele romanesti nu i se par chiar... cele mai bune.

"Delincventa nu va fi extirpata niciodata cu legi de fier si cu expulzari sau interdictii. Ea poate fi prevenita inlaturand munca la negru si abuzurile patronilor italieni in ceea ce-i priveste pe romani." In viziunea parintelui, o sustinere mai mare data parohiilor ortodoxe care participa la educarea tuturor categoriilor de romani ajunsi in Italia poate fi un alt pas in combaterea fenomenului infractional romanesc din Italia. "Delincventa nu survine cand se investeste in educatia civica si morala a copiilor si a tinerilor, dandu-le exemple concrete si reale. Ea nu apare acolo unde se investeste in educatie, iar daca totusi se intampla, trebuie sa facem eforturi in recuperarea lor cu toate fortele, pentru ca ceea ce astazi este doar o infectie maine s-ar putea cangrena", incheie parintele Bogdan.

---

Despre autor: