Mii de opozanti ai regimului comunist erau internati in spitalele de psihiatrie, unde sanatosi fiind, erau 'ajutati' sa innebuneasca, au povestit, joi seara, participantii la dezbaterea 'Psihiatria ca a

Mii de opozanti ai regimului comunist erau internati in spitalele de psihiatrie, unde sanatosi fiind, erau 'ajutati' sa innebuneasca, au povestit, joi seara, participantii la dezbaterea 'Psihiatria ca arma de represiune politica folosita de regimul comunist si reflectarea acestui fenomen in exil', organizata de Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc

Psihiatria a inceput sa fie folosita ca mijloc de asuprire politica odata cu patrunderea tancurile sovietice, fiind o 'marfa de import de la fratii de la rasarit', a afirmat presedintele Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc, Dinu Zamfirescu.

'Daca pe timpul lui Gheorghiu Dej existau oprimari sangeroase, psihiatria, ca mijloc de oprimare politica, a luat amploare sub regimul Nicolae Ceausescu, care a lansat metoda printr-un discurs din 1968, in care a afirmat ca toti cei care se indoiesc de fortele socialismului sunt nebuni ce trebuie sa imbrace camasa de forta', a precizat el.

Prin urmare, 'camasa de forta' a inceput sa fie folosita, pe larg, in Spitalele de psihiatrie de la Voila, Poiana Mare, Cuta sau Targu Ocna, a spus Zamfirescu.

'Aceasta forma de teroare nu a fost aplicata exclusiv de Ceausescu si apropiatii sai, dar a beneficiat si de ajutorul neprecupetit al unor medici care internau oameni sanatosi, iar dupa 'tratament' ieseau handicapati mintal', a afirmat Zamfirescu.

Psihiatrul Ion Vianu a explicat aplicarea metodei, precizand ca expertizele medicilor consemnau ca 'bolnavii' erau 'agitati' si considerau ca sunt internati 'in mod arbitrar'. Comisia de medici aprecia ca pacientii 'au un instinct de aparare exagerat' si recomandau 'luarea de masuri de securitate'.

Invitat la dezbatere, Vianu a afirmat ca masurile psihiatrice faceau parte dintr-un 'plan gradual'. La inceput, persoanele care 'carteau' impotriva regimului erau chemate pentru explicatii la colectivul de munca, pe urma la organizatia de partid, iar daca aceste intalniri nu-i ''cuminteau pe oponenti'', multi ajungeau la psihiatrie. Internarea putea sa fie pe termen scurt sau pentru mai mult timp si sa implice si 'tratament'. Ultima etapa de opresiune era exilul, urmat de bataie sau alte violente.

Participantii la dezbatere au afirmat ca securistii faceau lectii cu medici psihiatri care le predau 'metode de interogare', invatandu-i cand sa-si interogheze victimele, in ce maniera sa formuleze intrebarile si de cate ori sa intrebe.

La aplicarea metodei conlucrau Ministerul Sanatatii, Mnisterul de Interne si cel de Justitie.

La dezbatere a fost invitat si un dizident - Vasile Paraschiv - care a relatat ca a fost internat, de trei ori, in spitalele de psihiatrie, la sectia de bolnavi cronici violenti, pentru o scrisoare pe care o trimisese la postul de radio Europa Libera.
'
Timp de 45 de zile mi se dadeau cate 7-8 pastile pe zi. Daca as fi inghitit tot ce mi se dadea, azi nu mai eram aici', a spus Paraschiv.

El a afirmat ca a gasit scrisoarea pentru care a fost pedepsit, precum si 'concluziile' comisiei care l-a examinat, in dosarul sau de la CNSAS.

Totodata, Dragos Marcu, cercetator al CNSAS, a atras atentia ca in Raportul pentru condamnarea crimelor comunismului, elaborat de comisia Tismaneanu, nu exista mentiuni referitoare la abuzurile psihiatrice.

ROMPRES


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.