Situatia exploatarilor petroliere straine din Kazahstan este pe muchie de cutit. Rompetrol ar putea avea de castigat din implicarea KazMunaiGaz ca operator la Kashagan alaturi de Eni.

 
Conducerea statului kazah este din ce
Situatia exploatarilor petroliere straine din Kazahstan este pe muchie de cutit. Rompetrol ar putea avea de castigat din implicarea KazMunaiGaz ca operator la Kashagan alaturi de Eni.

 
Conducerea statului kazah este din ce in ce mai transanta in discutiile din ultima vreme in privinta zacamintelor. Statul din Asia Centrala a amendat la data de 3 octombrie cu 609 milioane de dolari un consortiu condus de Chevron, care exploateaza zacamantul de la Tengiz, pentru nerespectarea preverilor de mediu. Nurlan Iskakov, ministrul kazah al Mediului, a precizat ca "orice companie care nu respecta reglementarile legate de protectia mediului vor fi tratate cu cea mai mare asprime". Iskakov a spus ca amenda a fost aplicata pentru diverse incalcari ale legii, inclusiv progresele prea lente in privinta problemei sulfului din exploatarea Tengiz. Problema cu sulful este ca, desi inert, prin exploatarea zacamintelor se elibereaza mari cantitati, iar gramezi de sulf de marimea catorva terenuri de fotbal au fost invocate de partea kazaha. De asemenea, in zona traiesc mai multe specii rare de pasari si pesti. Consortiul respectiv a mai fost amendat anterior, cu 71 de milioane de dolari, pentru depozitarea in spatiu deschis a sulfului, dar suma a fost redusa, in 2003, la 7 milioane de dolari.

 

RICOSEU. Problema vizeaza direct grupul italian Eni, care conduce un consortiu ce opereaza in zacamantul Kashagan, considerat a fi cel mai mare descoperit in ultimele trei decenii. In privinta acestuia, Sauat Mynbayev, ministrul Energiei,  a declarat recent ca statul kazah ar putea da in judecata consortiul in privinta bugetului. "Daca ei insista cu planul lor si nu vor face modificari, suntem gata sa mergem la curtea de arbitraj", a precizat Mynbaiev la o conferinta pe teme energetice de la Almaty.

Mynbayev a precizat ca statul este pregatit sa calculeze costurile mai mari, cum ar fi cele la otel. Problemele invocate sunt tot cele legate de modul in care Eni are de gand sa manevreze sulfurile extrase o data cu petrolul.

Oficialii statului asiatic doresc sa se ajunga la un consens fara a se ajunge la un proces. Zacamantul de la Kashagan este exploatat de un consortiu condus de Eni, dar in care Eni, Exxon, Total si Shell au acelasi procent din consortiu, 18,5%, ConocoPhilips are 9,3%, iar KazMunaiGaz si Japan Inpex au cate 8,3%.

Kazahstanul acuza grupul italian ca a amanat din 2005 pana in 2008 si apoi pana in 2010 inceperea exploatarii zacamantului, costurile exploatarii ajungand astfel de la cele 57 de miliarde de dolari prevazute initial pana la 136 de miliarde de dolari.

Karim Masimov, primul-ministru din Kazahstan, a precizat pentru BBC ca doreste implicarea companiei nationale drept cooperator in acest proiect. "Daca nu ajungem la un acord, avem un plan B", a avertizat Masimov.

 LEGE. Acest plan B s-a conturat recent, cand parlamentul kazah a adoptat o lege care sa permita guvernului sa rezilieze contractele cu companiile straine.  Conform textului, in cazul in care o companie straina nu respecta clauzele unui contract, astfel incat "interesele economice ale Kazahstanului" sunt amenintate se va rezilia contractul. In acest caz, interesele statului din Asia centrala sunt reprezentate de faptul ca, daca exploatarea va intra in functiune, aceasta va putea contribui semnificativ la exporturile de hidrocarburi, iar la Kashagan exista o capabilitate de productie de 1,5 milioane barili pe zi.

Pentru a intra in vigoare, legea trebuie sa mai fie ratificata de presedintele Nazarbaiev.

La prima vedere nu exista scapare, iar faptul ca primul-ministru kazah doreste implicarea KazMunaiGaz la operarea Kashagan arata ca statul nu va renunta usor, pentru ca negocierile in privinta Kashagan au ca termen-limita data de 22 octombrie, iar in aceeasi zi expira termenul stabilit de parlamentarii kazahi pentru adoptarea definitva a noii legi.

 

BENEFICII. Paradoxal, o implicare mai mare a KazMunaiGaz in acest proiect nu poate avea decat un efect benefic asupra Rompetrol. Practic, cu cat compania exporta mai mult, cu atat va avea venituri mai mari, care sa fie folosite pentru noi achizitii. Faptul ca Eni doreste amanarea inceperii productiei pentru 2010 afecteaza serios KazMunaiGaz, deoarece aceasta este privata de sume mari de bani. la data de 12 octombrie, autoritatile din Kazahstan au revizuit in scadere cu 13% previziunile legate de productia de petrol care va fi obtinuta pana in 2015, de la 150 de milioane tone la 130 de milioane tone, pe fondul criticilor aduse grupului italian Eni pentru intarzieri, iar Nazarbayev a ordonat autoritatilor sa aloce patru miliarde de dolari, pentru a sustine sistemul bancar.

Recent, reprezentantii Rompetrol au anuntat ca se doreste achizitionarea NIS, compania petroliera sarba, dar si alte companii in vestul Europei. Eric Kish, vicepresedinte al Rompetrol, a declarat recent ca in 3-5 ani, compania va ajunge de la o cifra de 7 miliarde de dolari anual la 30-40 miliarde de dolari, iar aceasta crestere nu poate sosi decat cu sumele de bani provenite de la KazMunaiKaz. Contactati de Jurnalul National, reprezentantii companiei au precizat ca "grupul Rompetrol nu este in masura sa comenteze pe subiecte legate de KazMunaiGaz sau politica guvernului din Kazahstan".


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.