"Europa are Tratat". Acestea sint cuvintele presedintelui Traian Basescu din declaratia de presa pe care a sustinut-o la Lisabona, la orele unu ale diminetii, orele trei la Bucuresti. Se demonstreaza astfel ca UE a reusit sa treaca peste disensiunile interne si a actionat pentru blocarea Poloniei care ameninta sa dinamiteze coeziunea comunitara.

- Cristian Oprea, Lisabona

Presedintele Basescu, care a venit la declaratie, in premiera, alaturi de ministrul de externe, Adrian Cioroianu, a explicat ca "s-a convenit asupra tuturor elemnetelor care mai erau in discutie". Conform prevederilor noului Tratat, care va fi parafat la Lisabona, la 13 decembrie, prezentate succeint de seful statului roman, UE va deveni persoana jurídica unica cu capacitate de reprezentare pentru toate statele, se extind competente Parlamentului European, introducere votului dublei majoritati din 2014 sal 2017 cel tirziu, presedintie rotativa cu o durata de doi ani in loc de sase luni, includerea Chartei Drepturilor Omului (cu execeptia Regatului Unit si a Poloniei) si atribuirea functiei de vicepresedinte al Comisiei Europene a Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa.

Ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu, istoric de profesie a subliniat cu tarie ca ajungerea la consens reprezinta "un moment istoric". Cei dii demnitari romani au facut aceste declaratii intr-o sala de conferinte a Hotelui Tivoli din Lisabona, locul in care a fost cazata delegatia romana de presa, dar si cele oficiale ale Georgiei si Ungariei.

Cu putin timp inainatea sosirii oficialilor romani, a ajuns la acelasi hotel si comsiarul european Oli Rehn.

Reforma constitutionala a UE ar putea fi numita Tratatul Lisabona Liderii Uniunii Europene intrasera decisi, la reuniunea informala de la Lisabona, sa blocheze viguros orice razvratire a Poloniei fata de Tratatul de Reforma.

- Cristian Oprea, Lisabona

Sefi de state si de guverne din Uniunea Europeana pareau sa se fi inteles, ieri seara, la intrarea in reuniunea informala a Consiliului European, gazduita in aceste zile de capitala Portugaliei, sa nu le permita rebelilor frati-problema din fruntea Poloniei, Lech si Jaroslaw Kaczynski, sa mai puna piedici adoptarii documentului cu valoare de constitutie a celor 27.

Liderii europeni isi trimisesera reciproc semnale pe canale diplomatice prin care vroiau sa ajunga al un consens pe textul tratatului, redactat peste vara de armate de consilieri pe probleme juridice asistati de lingvisti. Dupa respingerea de catre Olanda si Franta a Tratatului Constitutional, acum termenii folositi in Tratatul de Reforma nu mai aduc aminte de sintagma "Constitutie". Practic noul tratat va fi menit, conform expertilor in probeleme de drept international si comunitar prezenti la Lisabona, sa duca la modernizarea insitutiilor UE si sa nu conduca la crearea unui super-stat asa cum i se reprosa defunctului Tratat Constitutional.

Conform unor diplomati din cadrul Comisiei Europene, era de asteptat ca fratii Kaczynski sa scoata din buzunar "Clauza Ioannina", chiar daca la summitul ofici al din iunie de la Bruxelles se ajunsese la un consens asupra liniilor generale ale Tratatului, cu pretul unei nopti albe, la orele patru ale diminetii. Clauza confera dreptul de suspendare temporara a unor decizii, pentru statele aflate in minoritate. Un singur aliat pareau sa aiba, la intrarea in sala reuninilor – aflata in pavilionul care a gazduit Expozitia Universala ’98 Lisabona – liderii de la Varsovia: nimeni altul decit Romano Prodi, premierul Italiei. Sefi de state si de guverne stiau ca "rebelii de Varsovia" nu erau dispusi sa cedeze usor avind in vedere ca in Polonia, nu mai departe de duminica, sint convocate alegeri anticipate. Or, o infringere pentru Kaczynski la Lisabona ar putea conduce la o alta, la Varsovia.

Jose Socrtaes, neobositul ministru de externe al Portugaliei, facuse diligente pentru convorbiri bilaterale intre liderii delegatiilor in ideea ca reuniunea de la Lisabona sa nu fie considerata un esec. Inainte de debutul reuniunii, Socrates, a carui tara detine presedintia rotativa a UE, traia cu speranta ca noul document va purta denumirea de "Tratatul de la Lisabona". La urcarea in avionul de Lisabona, prsedintele Kaczynski parea de neinduplecat:"Nu vrem altceva decit dreptul nostru", conform editiilor on-line ale unor ziare poloneze.

Presedintele Traian Basescu a sosit, si el, ieri, la Lisabona, unde, inainatea reuniunii informale a UE a participat la summit-ul PPE din care face parte si PD.

Sefii UE se zbat sa cada de acord asupra noului Tratat Polonia si Italia promiteau sa puna piedici acordului daca nu primeau ce doreau: mecanismul de la Ioannina, respectiv mai multi europarlamentari.

Liderii europeni urmau sa se intruneaca la Lisabona joi seara, pentru a-si da acordul final asupra „Tratatului de reforma" al UE. Tratatul nu mai prevede, asa cum stipula Constitutia ingropata in 2005 de alegatorii francezi si olandezi, existenta unui steag si al unui imn pentru UE, insemne statale. In schimb, presedintele Consiliului European va fi ales de egalii sai pentru un mandat de doi ani si jumatate. In cazul politicii externe, desi s-a renuntat la titulatura de ministru, va exista un inalt reprezentant al UE, ce va avea si functia de vicepresedinte al Comisiei. Executivul va avea un numar de comisari egal cu doua treimi din numarul de state, deci nu fiecare stat va avea un comisar. Tratatul confera caracter constringator Cartei Drepturilor Omului, dar Polonia si Marea Britanie au obtinut o derogare de la aceasta prevedere. Tot Marea Britanie, alaturi de Irlanda, a obtinut o derogare de la deciziile din domeniile juridic si politic.

Polonia si Italia aveau inca obiectii referitoare la textul tratatului. Polonia insista pentru introducerea mecanismului de la Ioannina in textul tratatului, nu in alte texte cu valoare juridica mai redusa. Acest mecanism asigura posibilitatea ca, daca unele state UE, aflate in minoritate, nu sint de acord cu o anumita decizie a Uniunii, aceasta sa fie aminata cu o perioada de pina la doi ani.

Presedintele polonez, Lech Kaczynski, a declarat chiar cu citeva ore inainte de deschiderea summitului: „Nu avem ce negocia in aceasta privinta. De ce? Pentru ca am ajuns deja la acest compromis la Bruxelles. Acordurile au putere de constringere. Am incheiat acest acord si nu vrem nimic mai mult".

Italienii au nemultumiri de ultima ora referitoare la numarul de europarlamentari ce le va reveni incepind din 2009. Roma doreste sa aiba acelasi numar de deputati ca si Franta si Marea Britanie si de aceea se opune principiului conform caruia sint considerati votanti europeni doar rezidentii pe teritoriul tarii membre, nu cetatenii care se pot afla in afara Uniunii.

Premierul Romano Prodi, fost presedinte al Comisiei Europene, a amenintat cu blocarea discutiilor de la summit. Italia, care avea 78 de europarlamentari, va avea doar 72, fata de Marea Britanie si Franta - 73, respectiv 74. Una dintre posibilele rezolvari ar fi ca Franta sa cedeze un loc Italiei, pentru a se reajunge la paritate, dar ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, a respins aceasta posibilitate, deoarece „Parlamentul European a votat reforma respectiva, nu Franta". (Laura Cernahoschi)