Nu ma intereseaza numele, varsta, profesia si adresa individului, cu toate ca agentiile de presa ofereau asemenea amanunte, precum si motivatia gestului sau. Fapta in sine conteaza, aratand pana unde pot ajunge anumiti conationali de-ai nostri, ingro
Nu ma intereseaza numele, varsta, profesia si adresa individului, cu toate ca agentiile de presa ofereau asemenea amanunte, precum si motivatia gestului sau. Fapta in sine conteaza, aratand pana unde pot ajunge anumiti conationali de-ai nostri, ingrozind Europa intreaga, mai ales in ultimii ani. Prin mai toate tarile unde au ajuns, din 1990 incoace, romanii - ca si ceilalti estici scapati de comunism - au fost bine primiti, pe considerentul ca sunt saraci si neajutorati; cersetorilor li s-a dat cate un banut, iar celor pusi pe munca oferindu-le servicii pe masura pregatirii, oficialitatile bucurandu-se cand acestia faceau eforturi sa se integreze in societatea respectiva. Bunavointa localnicilor a fost luata drept slabiciune sau prostie, de catre smecherii noilor emigranti, mai ales tiganii, zisi romi. Blestematiile unor imigranti n-au limite. Pana recent, de notorietate continentala era jefuirea si molestarea crancena a unui celebru regizor italian, la Roma, opera a doi tineri romani...
Pana duminica trecuta, cand un roman s-a repezit la gatul presedintelui Germaniei! Sa ne intoarcem putin in timp. Pentru perioada de dictatura dejist-ceausista, Germania Occidentala, alaturi de Franta, era principala destinatie a exilului romanesc. Fugiti sau ramasi, cu foarte mare greutate sau deloc, intregindu-si familiile, in cateva decenii, romanii din Germania si Austria au ajuns sa numere cam o jumatate de milion, tot atat cati sasi si svabi erau vanduti pur si simplu de catre satrapii Romaniei "multilateral dezvoltate" (precum evreii nostri, catre Israel). Cu vremea, si unii si altii s-au constituit in organizatii locale, asociatii profesionale si fundatii de intrajutorare, dar si pentru pastrarea traditiilor si a limbii romane, pentru unii, si a cultivarii etnicitatii "nemtesti" a celor plecati de pe meleaguri carpatine. Si unii si altii aveau sprijinul statului german, bucurandu-se de libertatea de a gandi si munci, a crea si a se dezvolta conform capacitatii fiecaruia, devenind cetateni loiali noii patrii, respectandu-i legile, rigorile si convenientele. Medici, ingineri, actori, studenti, ziaristi, scriitori, profesori, muncitori calificati, preoti, artisti plastici etc. si-au gasit de lucru, intr-o lume care apreciaza harnicia, bunul simt, corectitudinea si profesionalismul. Si nu-i de mirare ca, de exemplu, germanii se mandresc cu actrita Alexandra Maria Lara, tot o romanca, fiind socotita printre starurile cinematografiei mondiale.
Dar a venit "noul val", format dintr-un fel de terchea-berchea, spunand oficialitatilor locale cat au avut ei de indurat inainte si cat sunt acum de oprimati, neintelesi, suferind din cauza somajului si a urii de rasa. Nemtii, ingaduitori cu cei la necaz, i-au crezut si ajutat. Pana cand si-au dat seama ca scopul acestora era cu totul altul. De munca, nici vorba! Cersitul balcazelor cu puradeii agatati de gat a reprezentat o noutate in peisajul marilor orase si subiecte de presa. Dar ceea ce i-a adus pe prima pagina, in ultimul timp, au fost actiunile antisociale, cu banditi si ucigasi, cu lovituri la banci, gangsterii nostri praduind asezarile mai izolate, facandu-si in paduri adevarate cazemate, unde depuneau rodul "muncii" lor. Impotriva acestor infractori, politia germana a fost nevoita sa creeze o structura speciala "antiromana", trecand rapid la urmarirea, arestarea si expulzarea faptasilor. Asa se face ca, spre deosebire de Italia si Spania, in Germania sosesc astazi din ce in ce mai putini romi/romani smecheri, stiind ca aici nu mai tine nici macar cu "alba-neagra"...


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.