Cu 26 la 1, majoritatea democrata a decis un vot favorabil proiectului unei rezolutii prin care Camera Reprezentantilor ar putea sa recunoasca oficial, printr-un alt vot favorabil, Genocidul armenilor din 1915. Ar fi un gest istoric, considera democr
Cu 26 la 1, majoritatea democrata a decis un vot favorabil proiectului unei rezolutii prin care Camera Reprezentantilor ar putea sa recunoasca oficial, printr-un alt vot favorabil, Genocidul armenilor din 1915. Ar fi un gest istoric, considera democratii in frunte cu Nancy Pelosi, care ar putea aduce o reparatie morala si ar reconfirma valorile etice impuse de Parintii Fondatori politicii americane. Recomandarea comisiei a starnit o adevarata furtuna printre oficialitatile de la Casa Alba, cat si printre liderii de la Ankara. Ambasadorul turc la Washington a fost rechemat pentru consultari, cateva vizite in SUA ale unor inalti demnitari turci au fost anulate, ca si o importanta reuniune a oamenilor de afaceri turci si americani ce urma sa se desfasoare la New York. Dincolo de luarile de pozitie previzibile ale presedintelui turc, Abdulah Gul, si ale premierului Erdogan, ar fi de retinut reactia extrem de dura a generalului Yasar Buyukanit, Comandantul Fortelor Armate. Care afirma, neted si fara echivoc, ca relatiile dintre Turcia si SUA vor fi "ireparabil afectate" in cazul in care Camera Reprezentantilor va aproba rezolutia prin care tara sa va fi acuzata de Genocid, pentru uciderea in masa a armenilor cu aproape 100 de ani in urma. Intr-un interviu acordat duminica cotidianului turc "Milliyet", inaltul responsabil militar nu lasa loc niciunui spatiu de manevra. Turcia va fi obligata sa-si revizuiasca intreaga politica vizavi de relatiile cu Statele Unite, stiind bine importanta strategica si militara a tarii sale in conjunctura actuala din Orientul Mijlociu si a conflictelor militare din Irak si Afganistan. Reactia republicanilor nu s-a lasat asteptata, dincolo de eforturile lobby-ului proturc din congres. Atat presedintele George W. Bush, cat si secretara Departamentului de Stat, Condoleezza Rice au incercat sa dreaga busuiocul, dand asigurari ca o astfel de rezolutie nu va fi adoptata, si ca oricum relatiile dintre cele doua tari aliate din NATO nu vor fi afectate. Emisarii dnei Rice la Ankara, Eric Edelman, subsecretar al Departamentului Apararii si Daniel Fried, secretar adjunct pentru afaceri Europene si Euroasiatice au avut intrevederi cu oficialitatile turce. Lucrurile se complica si prin faptul ca Nancy Pelosi, speakerul Camerei Reprezentantilor, solicita o aprobare din partea Congresului American pentru o eventuala interventie in Iran, asa cum si liderii turci vor o aprobare Parlamentara pentru o interventie in nordul Irakului, impotriva violentelor atacuri ale insurgentilor kurzi, care au tot atacat obiective de pe teritoriul turc. Interventie neagreata insa de americani. Iata cum o grava trauma a istoriei secolului 20, cum este Genocidul armenilor - recunoscut oficial de 23 de state, printre care Franta, Italia, Grecia, Rusia, dar si de Uniunea Europeana - se leaga direct si plonjeaza intr-o stricta si fierbinte actualitate. Presa americana consemneaza extrem de multe si variate comentarii, de la "Washington Post" si "LATimes", pana la "Wall Street Journal" si "NYTimes". Faptul ca statul turc nu recunoaste drept Genocid deportarea si uciderea sistematica, organizata a celor 1,5 milioane de armeni induce un punct de suspensie pentru viitorul admiterii Turciei in UE. In acelasi timp interesele imediate ale SUA in Orientul Mijlociu impun o abordare realista si pragmatica a situatiei. O mare dilema. Intre adevar, etica si morala si o abordare politica, militara si strategica pe termen mediu. Doua doamne se infrunta pentru a gasi cea mai buna solutie. Genocid a fost, dar poate fi el recunoscut?
Sunt doua distinse doamne ale vietii politice americane actuale.
Despre autor:
