Andrea Varga: "Generatii intregi au invatat o istorie falsa"

>> Istoricul Andrea Varga continua sa spere ca politicienii romani
vor scoate o lege de casare a sentintelor politice.

>> A doua expozitie organizata de istoricul maghiar se ocupa tot de ecoul momentului 1956 in Romania si va fi itinerata in principalele orase-martir.

>> Dupa ce a fost suspectata de spionaj, Andrea Varga a mai realizat in 12 ani zece documentare, editand si coeditand patru volume.

"Stii - mi-a spus Andrea Varga a doua zi dupa ce am stat de vorba -, toti prietenii mei imi spuneau ca sunt nebuna ca stau in Romania sa ma lupt cu morile de vant. Ulterior, mai ales dupa premiul Academiei Romane, tonul lor s-a mai ponderat."
Andrea Varga a venit din Ungaria ca sa-i scoata din minti pe angajatii de la Arhivele Nationale. Dupa doua saptamani de mers zi de zi la Arhivele Nationale, in 1997 (cand incepuse sa se documenteze pentru tema de cercetare "Revolutia Maghiara si ecoul ei in Romania"), chiar i s-a comunicat ca nu mai poate fi primita, desi nu se specifica nicaieri ca cetatenii straini nu pot consulta documente publice. "Le-am spus ca eu sunt destul de incapatanata pentru ca am facut sport de performanta - spune Andrea Varga - si ca o sa merg zi de zi sa-i bat la cap. De asta n-am mai plecat din Romania, pentru ca de fapt asta se dorea de la mine".
Sosita la Bucuresti in urma cu 12 ani cu o bursa Soros, ea a studiat dosare la Arhivele Nationale si in alte arhive. A semnat zece filme documentare, a editat sau co-editat patru volume de documente si a pus singura pe picioare doua expozitii. Prima expozitie "Printre randuri" a fost inaugurata anul trecut la Budapesta si Bucuresti.
Atunci, "Romania libera" a editat catalogul expozitiei, intr-un tiraj de 100.000 de exemplare, difuzat impreuna cu ziarul.
A doua expozitie, "Pintre randuri. Ecoul evenimentelor din 1956 in Romania", este o continuare a primei si se vrea a fi o erata morala a manualului de istorie recenta. Ea ilustreaza influenta momentului 1956 asupra Poloniei, Italiei si Romaniei. Cadrul expozitiei e constituit din mai multe panouri asamblate aidoma unor celule de detentie, panouri care prezinta cronologic conjunctura internationala, reprimarea, arestarea si condamnarea participantilor, precum si o tipografie alegorica care strange documente, sentinte si marturii. Expozitia cuprinde materiale studiate in Arhiva CNSAS, Radio Europa Libera etc., documentare inedite din Polonia, Ungaria, Romania, filme documentare din Ungaria, Polonia si Romania, facsimile ale unor articole din "Corriere della Sera", fotografii, harti, scrisori, marturii etc. Expozitia este una itineranta.

Libertatea e considerata azi o idee nostalgica
Amintirile polonezilor despre aprinderea si tragedia revolutiei maghiare au persistat intens si dupa mai multe decenii, fiindca polonezii aveau sentimente similare fata de propria asuprire si, in acest fel, isi exprimau atitudinea fata de ea. Polonezii au scris cele mai multe poezii despre revolutia maghiara. Ei au trimis primele ajutoare si donatii de sange. Andrea Varga: "Expozitia vorbeste de fapt despre libertate, un lucru a carui semnificatie e minimalizata in zilele noastre, care e considerata o idee nostalgica de catre intelectuali, avand in vedere schimbarile politice rapide care s-au desfasurat in aceasta parte a Europei. In aceasta privinta expozitia e probabil intarziata, dar aceasta intarziere ne face sa fim constienti de faptul ca poate ne-am grabit prea mult cand ne-am lasat convinsi ca suntem in totalitate liberi - deci putem sa facem prostii, sa fim imprudenti, sa fim preocupati prea mult de treburile noastre comune. In fapt, generatii intregi au invatat o istorie falsa, uitandu-si eroii. Adevarata libertate se bazeaza si pe capacitatea compatimirii, a solidaritatii: sa dam o mica parte din sufletul nostru - dar sincer si fara frica - celor care striga dupa ajutor".
In 1956, Italia a fost in legatura directa cu Ungaria datorita corespondentelor lui Indro Montanelli, de la "Corriere della Sera". Indro Montanelli este unul dintre cele mai de seama figuri ale jurnalismului italian si european, care era - in lunile octombrie si noiembrie ale anului 1956 - corespondentul din Budapesta al cotidianului "Corrierre della Sera" (cotidianul cu cel mai mare tiraj din Italia). Revolutia din Ungaria a starnit furtuni politice serioase in Italia, unde exista un puternic partid comunist sustinut de Moscova, fapt ce a scindat stanga italiana. Revolutia a starnit simpatie in Italia, nu numai in randul civililor, dar si printre politicienii cu mare influenta, printre personalitatile de seama ale vietii publice din Italia. In afara de ajutorul dat scriitorilor si studentilor maghiari refugiati, Italia e probabil singura tara vest-europeana unde unele strazi si piete poarta numele eroilor cazuti in Revolutia din 1956. In acest fel, in 1957, in memoria martirilor si revolutionarilor maghiari s-au rebotezat strazi si piete in 18 orase, intre altele in Bolzano, Udine, Nouro, Padova si in insula Capri.
Expozitia organizata de Andrea Varga cu sprijinul Institutului Cultural Roman, al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Institutul Italian din Bucuresti, Ambasadei Poloniei la Bucuresti si CNSAS a fost vernisata la Timisoara pe 9 octombrie. Ea va fi itinerata prin orasele: Arad (17 si 21 octombrie), Oradea (23-28 octombrie), Targu Mures (7-12 noiembrie), Sibiu (14 noiembrie-2 decembrie), Brasov (4-10 decembrie), Iasi (12-17 decembrie). La Bucuresti va ajunge pe 19 decembrie si va ramane deschisa (probabil la Teatrul National) pana pe 19 ianuarie 2008.

O noua expozitie, aceeasi dorinta
Anul trecut, Andrea Varga isi marturisea deschis scopul: acela de a sensibiliza opinia publica, dar mai ales clasa politica pentru elaborarea in sfarsit a unui proiect de lege pentru casarea sentintelor politice ale celor condamnati pentru ca s-au opus comunismului. Expozitia a avut ecou in randul tinerilor, dar mai ales in randurile urmasilor romanilor persecutati in 1956 pentru ca au simpatizat cu revolutionarii din Ungaria, dar asteptatul proiect de lege n-a venit.
"Exista un proiect de lege al istoricului Marius Oprea. Exista si un proiect de lege al meu personal, concis si la obiect, in doar sase articole, lasat in custodia si uitarea UDMR si la secretariatul unor institutii abilitate. E foarte trist si foarte rusinos sa fii singura tara din Uniunea Europeana si din fostul bloc comunist care n-a facut nimic pentru acesti oameni", spune Andrea Varga, care, intrebata de ce se zbate pentru Romania, spune ca o face pentru numele si demnitatea acelor oameni. Acum 10 ani a facut doua filme despre Imre Nagy, deci si-a facut datoria ca istoric fata de propria tara. "Mi-am facut si datoria de maghiar, pentru ca am descoperit unde a stat grupul Imre Nagy in Romania, am studiat si adus la cunostinta celor interesati viata si suferintele acestor proscrisi." Ungaria a casat sentintele politice in 1989, Polonia in '91, Cehia in '93.

24 de romani si maghiari executati
Represiunea desfasurata in Romania si studiata de Andrea Varga a avut loc intre 1956 si 1960. Ea a constat in cateva mii de arestari, peste 1000 de studenti exmatriculati, sentinte cumulate de peste 14.000 ani de detentie si 30 de condamnari la moarte, dintre care 24 executate "prin impuscare cu arma de foc, cu spatele spre grupa de executie", cum spune un document. Cei 24 de oameni impuscati erau romani si maghiari, oameni simpli. Printre acestia si Teodor Margineanu, locotenent la Prundu Bargaului, care la 24 de ani, ascultand Europa Libera si Vocea Americii, s-a hotarat cu 12 militari sa rastoarne regimul. Teodor Margineanu a fost executat acum 50 de ani, pe 26 iunie. Dintr-un alt lot condus de preotul romano-catolic Szoboszlay Aladar, din 57 de persoane arestate 10 au fost executate. Din lotul respectiv faceau parte si parintii handbalistului Cezar Draganita. Ei n-au fost executati, dar unchiul mamei, avocatul PNTCD, Alexandru Fantanaru, a fost. Mama lui Cezar Draganita, Maria Draganita, a fost intai condamnata la inchisoare pe viata, iar ulterior i s-a comutat pedeapsa la 25 de ani de inchisoare. Lui Teodor Margineanu, Alexandru Fantanaru si colegilor lor de suferinta expozitia le consacra un spatiu special. Andrea Varga: "Szoboszlay Aladar nu a fost un actor public prea cunoscut al epocii sale si pana azi, in afara analistilor relatiilor romano-maghiare, prea putini cunosc procesul de evolutie prin care moralistul nascut la Timisoara in 1925, cu bacalaureat la Cluj in 1943, hirotonisit ca preot romano-catolic la Timisoara in 1948 a devenit un opozant al sistemului. Disidenta sa, perceputa si de politia politica a statului, a dus la generarea unui set de idei coerente, vizionare, a Uniunii Europene prezente, fapt de neconceput intr-un sistem comunist. Szoboszlay a vazut clar posibilitatile si limitele epocii sale, a fost un precursor vizionar, care a acceptat cu buna stiinta moartea pe care i-a adus-o sistemul. El a reprezentat principiul conform careia "revolutia morala" impotriva dominatiei celor putini poate fi dusa la victorie doar prin oameni integri, pe "calea cea dreapta, prin demnitate", spune Andrea Varga.
"Cati suntem azi cei care avem curajul sa mergem pana la capat, adica sa ne dam viata pentru niste idealuri? Cei care au facut-o acum 50 de ani n-au acceptat sa faca micile compromisuri 'pragmatice>> ale vietii. 'Am vrut sa traiesc ca un om liber, nu pot exista in inchisoare. Rog instanta sa nu-si schimbe sentinta, pentru ca s-a constatat in cazul meu o stare de fapt, care se pedepseste cu moartea...>>, a declarat unul din condamnatii la moarte acum 50 de ani in fata instantei. Eu pentru ei am facut expozitia. Pentru Szoboszlay, Fantanaru, Margineanu, Mitrache... Sa aiba nume. Pentru ca atat timp cat nu au nume, nu au chipuri, ei au murit degeaba."


"Adevarata libertate se bazeaza si pe capacitatea compatimirii, a solidaritatii: sa dam o mica parte din sufletul nostru - dar sincer si fara frica - celor care striga dupa ajutor."
Andrea Varga


"Expozitia vorbeste de fapt despre libertate, un lucru a carui semnificatie este minimalizata in zilele noastre, care este considerata o idee nostalgica de catre intelectuali, avand in vedere schimbarile politice rapide ce s-au desfasurat in aceasta parte a Europei."
Andrea Varga

---

Despre autor: