Impartirea carbohidratilor in "sanatosi" si "nocivi" este gresit interpretata si nu poate fi utilizata ca o masura pentru a preveni obezitatea si supraponderabilitatea, conform unui studiu efectuat de profesorul Glenn Gaesser de la Universitatea din Virginia.


Publicat in " Journal of the American Dietetic Association", acesta reanalizeaza studiile efectuate pana in prezent asupra efectelor consumului de carbohidrati, indexulului glicemic si a greutatii corporale.

Prin noile descoperiri se ajunge la consensul actual cu privire la efecte sanatoase sau nocive ale carbohidratilor. Potrivit lui Gaesser, dietele bogate in carbohidrati sunt aproape universal asociate corpurilor slabe.

Mai mult, cercetarile lui arata ca utilizarea excesiva a produselor alimentare cu un index glicemic ridicat nu sunt asociate corpurile masive. Totusi, mai multe studii efectuate in SUA au scos la iveala faptul ca dietele cu index glicemic ridicat sunt asociate cu un control mai bun asupra greutatii. Profesorul a declarat ca "nu exista nici un motiv sa consumati o cantitate mai mica de carbohidrati, nu acestia reprezinta un pericol.

Etichetarea carbohidratilor ca fiind "sanatosi" sau "nocivi" se bazeaza pe indexul glicemic (GI), care masoara calitatea carbohidratilor, adica nivelul zaharului din sange. GI masoara rapiditatea cu care anumite produse alimentare intoduc carbohidratii in corp, care apoi cresc nivelul de glucozei  din sangele consumatorilor.

Produsele alimentare care au un index glicemic ridicat, inclusiv painea, orezul alb, o cantitate mare de cereale care se servesc la micul dejun concentrate in zahar, sunt considerate de multe persoane ca fiind carbohidrati nocivi, intrucat determina nivelul sangelui din corp sa creasca mult mai repede.

Printre produsele alimentare cu un index glicemic scazut se numara legumele, fructele, fasolea, cerealele neprocesate, care sunt considerate si ca fiind carbohidrati sanatosi. In timp ce stiinta scoate la iveala faptul ca produsele cu un index glicemic scazut pot ajuta la mentinerea unui control asupra greutatii, si mai exact la reducerea riscului diabetului si a altor boli asemanatoare.

Oricum, unul din obstacolele majore apare cand se pune problema utilizarii indexului glicemic ca o masura a beneficiilor asupra sanatatii. Literatura stiintifica este la fel de incurcata si continua mai degraba in acesta directie, decat sa ofere solutii de incredere. Intr-adevar, potrivit unui grup de experti din industria si stiinta produselor alimentare, ecuatia indexului glicemic nu este atat de simpla precum: "index glicemic scazut=sanatos" si "index glicemic crescut= nociv". De exemplu, tortul de ciocolata contine ceea ce este considerat a fi un index glicemic scazut, in timp ce anumite boabe de cereale pot contine un unul care sa varieze de la mediu catre un grad superior.


In SUA, American Association of Cereal Chemists (AACC) International a aprobat anul trecut un nou set de definitii cu privire la carbohidratii care au un index glicemic in efortul de a se ajunge la un compromis.. Comitetul a stabilit patru definitii concepute pentru " formula o definitie care va permite fabricilor sa comunice informatiile legate de indexul glicemic in grame pentru produsele care sunt consumate. Potrivit unui studiu recent efectuat de Gaesser, indexul glicemic nu reprezinta a garantie de incredere pentru calitatea carbohidratilor, in ciuda utilizarii lui intr-un numar semnificativ de diete care contin un numar scazut de carbohidrati.

Rezultatul tuturor cercetarilor stiintifice este ca se necesita mult mai multa informatie pentru a se stii daca sanatatea provine din indexul glicemic.