Gino Iorgulescu a vrut sa se faca fotbalist si i-a iesit afa­cerea. Ba chiar i-a iesit ca lumea. A jucat la Sportul Studentesc in perioada de glorie a celor din Regie, a spart monopolul granzilor reusind sa-si faca loc de ti­tular in nationala Romaniei, si-a construit o cariera pe masura persona­li­ta­tii sale. Nici in afara stadionului n-a fost vreun fraier. Nu i-a placut sa mar­saluiasca in pluton, nu a lasat viata sa-i fie datoare. Omul care nu a stiut ce-i resemnarea nici atunci cand soarta i-a fost potrivnica a ajuns sa conduca un club de fotbal insemnat doar de saracie. Gino n-a capotat. A facut la National o echili­bristica extraordinara, incercand sa demonstreze ca poate scoate fotbal si din piatra seaca. A cumparat ieftin si a vandut scump, a inventat juca­tori, a inventat antrenori, a inventat sponsori si preturi promotionale. Pe acest fond a brevetat si ideea antre­norului italian in fotbalul romanesc.  Semnatura lui Gino figureaza pe licentele obtinute la Bucuresti de Walter Zenga, Cristiano Bergodi sau Roberto Landi. Nu mai contabilizam aici si insotitorii titularilor de contract care, ulterior, au devenit de sine statatori. Consemnam doar faptul ca reusita de la National a creat mo­delul imprumutat si de alti conducatori sau patroni de cluburi. Astfel s-a ajuns ca Walter Zenga, Massimo Pedrazzini si Cristiano Bergodi sa conduca in acelasi timp pe Dinamo, Steaua si Rapid. Brevetul lui Gino parea infailibil. Numai ca la un moment dat a inceput sa dea macaroana in foc. Atunci am realizat ca din reteta ita­liana lipsea un ingredient esential. Presedintele jucator. Abilitatea lui Gino nu se imprumuta si nici nu se invata. O ai, sau nu o ai. Si daca nu o ai, transplantul esueaza.  Bergodi s-a jucat de-a demisia pana cand aceasta a fost acceptata. Daca initial l-am banuit de o intransigenta laudabila, ulterior am realizat ca Bergodi nu stie ce vrea. Sau daca stie, ne minte. Pentru ca motivele - la inceput subtirimea lotului si zgarcenia lui Copos, apoi afrontul lui Mircea Sandu, lucratura lui Zotta si, culmea, chiar a lui Nae Manea, cel care, dimpotriva, a incercat sa-l scoata - nu se leaga intre ele. Walter Zenga parea ca s-a echilibrat dupa experienta de la Steaua. Dar cand fixezi ora antrenamentelor in functie de programul consoartei, cand iti completezi staful cu functionari bancari si experti de scoala primara, orizontul se apropie de bombeul ghetei. In fine, Massimo Pedrazzini si-a intrerupt recreatia de cumintenie. La Mioveni a refuzat conferinta de presa. Daca devine irascibil si fata de Gigi Becali, e gata si el. Noroc cu Napoli. Nicolo Napoli, cel adus din nou la Craiova, pentru ca nu a priceput mare lucru din primul sau mandat printre olteni.