Cicladele de unde ma intorc sunt atåt de picturale, incåt nici nu mai merita efortul sa le pictezi. Toti artistii vizuali pe care i-am vazut in expozitiile din Hermoupolis, capitala administrativa a Cicladelor, asezata pe insula Syros, sunt formalisti si frivoli. Asezat pe trei coline conice, cu cåte trei biserici pe vårful fiecareia, cu bazele evazate larg, unite in dreptul bulevardului portului, ce margineste un golf aproape rotund, Hermoupolis seamana cu cetatea perfecta a lui Dumnezeu. Pe cea mai inalta colina, Ano Syros, unde s-a nascut filozoful antic Ferekydes, s-au asezat in urma cu 800 de ani venetienii, care au lasat o måndrete de cetatuie labirintica, cu strazi nu mai late de trei coti, pe care urca påna in ziua de astazi catårii, caci de masini nici nu poate fi vorba, iar sus in vårf, au durat o biserica catolica, cu hramul Sfåntului Gheorghe, de unde poti cuprinde cu privirea cel putin inca sase insule. In Hermoupolis a aparut burghezia greaca, imediat dupa obtinerea independentei, in 1821. Casele, in stil neoclasic, pavajele si scarile ce aburca pieptis påna pe culmi sunt adevarate opere de arta, fiind facute din blocuri si dale de marmura locala sau de Paros. Numai piatra orasului ar valora la preturile de astazi cåteva sute de milioane de euro.

***

In schimb, pe marmura din Romånia a pus monopol Adriean Videanu, in 1995, cu ajutorul imprumutului de 350.