Tariceanu refuza modelul de lider tip „Becali". „Modelul nostru nu trebuie sa fie presedintele de club bogat care vrea sa fie si antrenor in acelasi timp si care este copiat de presedintele tarii, care vrea sa fie si prim-ministru", a spus premierul.

Sigur ca o asemenea declaratie e facuta ca sa dea bine electoral; de altfel, ea a fost facuta la o intilnire de lansare a candidatilor PNL pentru Parlamentul European, care a avut loc duminica in Prahova. Dar, pe fond, cind cere separarea zonelor de competenta, presedintele liberal are dreptate! Romania moderna nu are nevoie de lideri mesianici si nici de lideri a caror pretinsa competenta se extinde si se exercita asupra unui numar suspect de mare de domenii.

Desigur, e riscant sa dai dreptate in aceste luni vreunuia dintre actorii politici majori care se lupta deschis si care folosesc inclusiv munitie neconventionala. Insa dincolo de conflictele electorale conjuncturale e fundamental pentru o Romanie cu adevarat moderna sa nu renuntam la citeva principii. Principiul separarii puterilor in stat e cheie de bolta pentru orice constructie statala democratica; incalcarea lui este dovada ca o democratie e in pericol. Reformulez, in lumina ultimelor fraze, aprecierea fata de declaratia actualului premier al Romaniei: la nivelul principial, el are dreptate, asa cum si Vadim sau Becali ar fi avut dreptate daca ar fi spus acelasi lucru.

Afirmatia lui Calin Popescu Tariceanu trebuie insa obligatoriu sa fie pusa si in context. E exagerat ca presedintele tarii sa ceara unui guvern sa aiba o sustinere majoritara si transparenta? Mai degraba nu, as zice. E exagerat ca Traian Basescu sa prezinte in sfirsit, nu in Piata Universitatii, un raport de tara sui generis si sa vorbeasca despre un guvern in care exista atit de multi ministri ale caror performante insumate inseamna nimic plus nimic? E cit se poate de firesc sa spuna asa ceva. E obligat un presedinte de tara sa vorbeasca doar pozitiv despre actorii politici ale caror greseli se vad de pe Luna doar ca sa conserve principiul echidistantei pozitiei prezidentiale, atit de ciudat si de interesat interpretat? Raspunsul este cit se poate de evident: nu!

Nimic nu le mai sta in cale liberalilor pentru a invinge - acesta a fost, scriu ziarele, unul dintre mesajele de la petrecerea care a marcat mentinerea pe pozitii a actualului Guvern de „mica respiratie". Atitudinea de invingator s-a mentinut in echipa liberalilor si dupa cheful care a urmat motiunii. Trimiterea recenta la „dictatorul" Traian Basescu denunta un model gresit si, in oglinda, discret sau vadit, propune un altul. Intoarceti-va privirea catre liberali! Ei sint pilde de verticalitate, modele ambulante de eficienta si de corectitudine (chiar daca sint, nu-i asa, „victime" ale „politiei politice" a DNA-ului), purtatori privilegiati de „virus" democratic solid! Acesta este al doilea mesaj pe care il propun liberalii - pozitiv de data aceasta, dupa cel denuntator, negativ, invectiv.

Probabil ca motiunea a aminat cu citeva luni o serie de dezamagiri majore pentru cei care investesc excesiv in democrati si in Traian Basescu. Inclusiv din acest motiv, discutia publica despre ce fel de conducatori trebuie sa avem merita sa fie tinuta in viata. Insa cind participa la aceasta dezbatere, liberalii ar face bine sa vada si birna din ochiul lor. Cind echipa are un lider care lauda si protejeaza cel putin impostura si incompetenta, e mai bine sa nu arati prea multa vitejie.