Reclame interbelice (1938-1943) si din perioada comunista (1961-1978) sunt proiectate pana duminica, in­cepand de la 4 octom­brie la Sala Eforie a Cinematecii Romane. Cu statut de document, unele dintre ele sunt semnate de ci­neas­ti consacrati din interbelic. In comunism, sistem politic si economic care s-a inchis asu­pra sa insusi pentru a controla totul mai bine, reclamele, specifice mediului economic capita­­list sunt o prezenta aparent absurda. Cum la fiecare categorie de produse oferta era extrem de redusa, limitata la unul, doua, trei produse, reclamele par fara obiect. Un grup de instante centralizate (Romanoexport din cadrul Ministerului Comertului Exterior sau Comisia de Stat a Planificarii) se ocupa de comanda si productia de reclame. Acestea aveau in realitate un rol propagandistic ori de ipostaziere a unor realizari ale regimului, noul oras, noul Bu­curesti si cartierele sale muncitoresti, noul stil de viata al proletariatului si al taranimii inregimentate in cooperative si inscrise pe drumul intrecerii socialiste. Omul de tip nou. Legata de gla­moor-ul lumii capitaliste, reclama comunista era un hibrid care aducea impreuna, intr-un mod hilar valorile a doua lumi aflate in antiteza. Peste tot se simte cenzura si acea "political correctitude" fata de dezideratele scrise sau nescrise ale Partidului. "Reclamele de atunci erau similare cu filmele de companie de astazi. Nu erau neaparat destinate publicului larg, se vizionau in cercuri restranse. Era comanda de la guvern pe atunci sa nu se scrie anul pe multe dintre ele. Nici autorii nu se treceau, cu exceptia celor din anii a€™30-a€™40", a declarat Bogdan Movilea- nu - documentarist si redactor la Cinesemnal.   NOSTALGICE, HILARE, PROASPETE. Pentru selectia de reclame ce ruleaza in perioada 4-7 octombrie la Cinemateca Romana, Sala Eforie, Bogdan Movileanu a vizionat aproape 200 de reclame din care a ales 80. Toate din perioada 1961-1978. Selectia a fost completata cu cele din perioada 1938-1943, selectate de Marian Tutui, redactor-sef al Cinesemnal. Destinate promovarii reale, cele interbelice, sau propagandei si cu statut de imitatii, cele comuniste, acest gen de granita isi pastreaza o valoare strict documentara. "Reclama la Magazinul Bu­curesti, de exemplu, este film document. Magazinul, care acum este o ruina, apare aici in perioada sa de glorie. Simboluri hilare ale unei epoci nu prea indepartate, dar si proceduri tehnice care pentru anii aceia erau destul de indraznete, acum banale", "clisee de-a dreptul stridente", dar si "o anume pros­petime" sunt aspecte remarcate de Mo­vileanu in reclamele selectate. Prin­tre acestea, "O reclama de opt minute la Dacia, pe cand aceasta se facea la Brasov. Incepe cu pri­mii pasi pe Luna; in timp ce o voce povesteste in engleza cat de performanta e Dacia, masina strabate diverse orase, Viena, Paris pe fondul muzical specific fiecarui oras, iar pentru exotism, ajunge si in Egipt. Numai ca acolo nu a putut ajunge echipa de creatie si atunci au folosit un afis pe care apar piramidele si o Dacie lipita acolo printr-un colaj de desene." (Bogdan Movileanu). O transpunere comica in "grila" coo­peratista a cheii de bolta a menta­litatii capitaliste apare in reclama "Cine rade la urma (Broaste)": "Timp de cinci minute cat tine reclama, niste pescari prind broaste, le duc la cooperativa, iar mesajul este: "Broastele inseamna bani", po­ves­teste Movileanu.     Aniversari ANF "Arhiva Nationala de Filme a Romaniei a implinit in acest an 50 de ani; tot in acest an se fac 110 ani de la prima filmare din Romania, cu aparat Lumiere - "Parada de 10 mai" - 1897; se fac 95 de ani de la primul film de fictiune romanesc pastrat ("Independenta Romaniei", Gri­­gore Brezeanu - 1912), primul pastrat pentru ca a mai existat unul, facut in 1911, "Amor fatal" tot de Brezeanu." Bogdan Movileanu     eliza.dumitrescu@jurnalul.ro