Parlamentul European devine din ce in ce mai interesat de problematica Marii Negre - una din consecintele directe ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. In cursul zilei de azi va avea loc la Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului Europea
Parlamentul European devine din ce in ce mai interesat de problematica Marii Negre - una din consecintele directe ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. In cursul zilei de azi va avea loc la Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European o audiere publica despre cooperarea in zona Marii Negre, la initiativa europarlamentarului roman Roberta Anastase, raportor pentru cooperarea la Marea Neagra.
In cursul zilei de ieri, la o intalnire cu ziaristii romani, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, eurodeputatul polonez Jacek Sarysz Wolski, a apreciat ca experienta in domeniul Marii Negre constituie una dintre cele mai importante contributii ale Romaniei la Uniunea Europeana. Practic, incepand cu 1 ianuarie, UE are granita prin intermediul Marii Negre atat cu spatiul CSI, al fostei URSS cat si cu spatiul caucazian, orientul si China, membra impreuna cu Rusia a entitatii politico-economico-militare Cooperarea de la Shanghai.
Timiditate in chestiunea Transnistriei
Jacek Sarysz Wolski a recunoscut ieri ca Uniunea Europeana nu poate face foarte multe in ceea ce priveste problema transnistreana, insa conteaza pe expertiza Romaniei in regiune. "Uniunea Europeana sustine solutionarea chestiunii transnistrene si integritatea teritoriala a Republicii Moldova", a afirmat Jacek Sarysz Wolski. Deputatul european a mai aratat ca cheia pentru solutionarea conflictului transnistrean nu se gaseste la Chisinau, ci la Moscova, datorita prezentei armatei ruse in regiunea secesionista. Jacek Sarysz Wolski a mai declarat ca "principala problema este reprezentata de atitudinea Rusiei fata de asa numitele conflicte inghetate".
In legatura cu sansele Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeana, coordonatorul Partidului Popular European in domeniul politicii externe, Jose Ignacio Salafranca, a declarat ieri ca, "pentru moment, UE are o politica de vecinatate si obiectivul acestei politici este sa creeze o cooperare cu tarile vecine UE care sa duca la impartirea tuturor avantajelor, mai putin a institutiilor", iar "aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana nu este pe ordinea de zi".
Raportul privind cooperarea la Marea Neagra alcatuit de eurodeputatul Roberta Anastase va fi "un raport de initiativa din partea Parlamentului European si va introduce un nou mod de a gandi aceasta problema si va solicita masuri si actiuni din partea Comisiei Europene", a mai apreciat ieri Jacek Sarysz Wolski, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.
Studiul "Politica regionala in zona Marii Negre" alcatuit pentru Parlamentul European subliniaza ca: "Scandalul dintre Rusia si Ucraina in legatura cu gazul a dezvaluit ca situatia caracterizata de un dublu monopol - monopolul rus asupra aprovizionarii cu gaz si monopolul ucrainean in sistemul de tranzit - nu poate fi mentinuta. Rusia, in mod contrar altor tari de la litoralul Marii Negre, este atat furnizor cat si tara de tranzit. Geografic, cu ultima extindere a Uniunii Europene, cel mai mare furnizor mondial de gaz natural are acum granite comune cu cel mai mare importator de gaz natural. Relatia triangulara cu Ucraina si Turkmenistan ramane de importanta cruciala pentru securitatea energetica a Uniunii Europene".
Pericolul conflictelor inghetate
In documentul de lucru cu privire la politica regionala la Marea Neagra se subliniaza ca: "regiunea Marii Negre se confrunta cu o serie de provocari importante in domeniul securitatii ce au un impact in afara granitelor nationale si constituie obstacole majore pe calea catre stabilitate si dezvoltare regionala in toate domeniile. Una dintre ingrijorarile majore in regiune o reprezinta nesolutionarea celor patru conflicte inghetate in zonele separatiste Abhazia, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud si Transnistria, de pe teritoriul catorva state post-sovietice. Reprezentand zone ilegale si in mare masura incontrolabile, aceste regiuni nu numai ca ofera oportunitati pentru traficul ilegal si crima organizata, dar si impiedica buna functionare a mai multor state din regiunea Marii Negre si duc la grave incalcari ale drepturilor omului".
Fata de aceasta situatie se propune ca "Uniunea Europeana sa ia in considerare cai pentru o implicare mai activa si mai cuprinzatoare in procesul de solutionare a conflictelor inghetate in conformitate cu dreptul international si principiul integritatii teritoriale. Initiativele sale trebuie sa cuprinda masuri de la gestionarea conflictelor pana la asistenta tehnica. In afara de aceasta, impactul posibil pe care decizia finala asupra statutului Kosovo o poate avea asupra procesului de solutionare a conflictelor inghetate in regiunea Marii Negre trebuie de asemenea studiat cu atentie".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.