Ion Lucian: Teatrul Excelsior vrea sa traiasca

Teatrul Excelsior vrea sa traiasca,
am spus in presa, candva, atunci cand
am avut senzatia ca acest proiect se impotmoleste. Acum, greutatile au fost depasite si abia astept sa tai panglica. Vreau sa fac o deschidere de pomina! Vreau sa montam un basm romanesc celebru, nu sunt inca hotarat daca "Tinerete fara batranete", "Insir'te margarite" sau "Fata din dafin".

Dupa ce domnia sa a dus faima teatrului nostru pentru copii pe patru continente, ne promite memoriile sale care se vor intitula "Biruintele unui invins."
Am fost "acuzat" ca mi-am neglijat cariera de actor, ocupandu-ma de teatrul pentru copii si tineri. Nu consider ca mi-am sacrificat cariera de adult. Am fost 25 de ani in biroul executiv al Asociatiei Internationale de teatru pentru copii. De acolo am avut o platforma foarte buna si am cunoscut ce se intampla in lume in acest domeniu, asa ca pot spune ca este un capitol in viata mea de care sunt si mandru si fericit. Totul a pornit de la o sarcina pe care mi-a dat-o dna Bulandra in 1954, cand a trebuit urgent sa scriu o piesa pentru copii, care trebuia sa se joace la Sala de la Liceul Sf. Sava, de un 1 iunie. si asa a aparut "Cocoselul neascultator". Piesa a avut un asemenea succes, incat se joaca de 53 de ani fara intrerupere in vreo opt tari din lume. Acum este si intr-un manual, in Spania. Acesta a fost declicul activitatii si descoperirea de catre mine a filonului de aur care reprezinta publicul infantil. Mi-am dat seama ce sete, ce pofta de asemenea manifestari culturale au copiii si tinerii si ca noi, adultii, le suntem datori. si, din clipa aceea, m-am ocupat in mod special de acest domeniu. Am niste demonstratii ale copiilor ca imi dau lacrimile numai cand ma gandesc. Sunt de o puritate si de o curatenie extraordinare. Apoi intra in vartej! Sunt 53 de ani de cand ma chinui sa ofer nu dascaleala, nu lucruri didactice de la nivelul scenei, ci sa cuceresc copiii prin imagini artistice. Este uluitor ce reactii pot avea micutii la un spectacol! Ei trebuie castigati prin credinta nu prin demonstratii.
Intotdeauna teatrul de copii a fost considerat cenusareasa teatrului. Cand tocmai copiii sunt cei carora trebuie sa li se acorde mai multa importanta pentru ca ei sunt generatia de maine! Daca dai unui copil un spectacol discutabil sau prost, gandit stramb, il pierzi. Ma mandresc acum ca eu, chiar impotriva parerii colectivului meu, voi monta "Frumoasa si Bestia". In rolul frumoasei, am pus-o pe cea mai gingasa actrita a noastra. Iar in rolul surorii celei rele, am ales-o pe cea mai frumoasa. Rezultatul - aproape de finalul piesei, copiii striga din sala la frumoasa noastra: Urato! Pentru ca au descoperit fara sa-si dea seama ca nu frumusetea exterioara este determinanta. si experiente de genul acesta am avut nenumarate! Am primit, de exemplu, un plic de la Timisoara pe adresa "Cocoselului neascultator", care avea in el un leu, ca sa-i cumpar seminte. La un alt spectacol, un copil care avea un sandvis s-a apropiat de fosa, l-a chemat la el pe cocosel si i-a spus: "Vino, ti-am pastrat sunca de la sandvis ca este mai buna!". Cum sa lasi sa se risipeasca asemenea lucruri?!
Am suferit cumplit cand mi s-a luat acest copil al meu care se numeste Teatrul Ion Creanga! Reusisem ca in anii '65-'72 sa ajungem printre primele trei locuri din lume. La Congresul de la Montreal, prelungit apoi la New York, Teatrul Creanga a fost marele eveniment al prezentei romanesti!
Dupa 1990, am putut infiinta Excelsior si acum sper sa mai traiesc si sa apuc sa tai panglica la aceasta institutie conceputa pentru viitoarele generatii. Va fi o bijuterie! Dumnezeu mi-a dat sanatate si rabdare sa trec peste toate greutatile. Mi-am vazut de treaba mea si pentru asta am fost rasplatit. Pentru intreaga mea activitate francofona, de exemplu, am primit Legiunea de onoare de la Jacques Chirac. Sunt un om fericit si implinit. Lucrurile au venit in viata chiar peste sperantele mele. Acum imi scriu memoriile, pe care le voi intitula "Biruintele unui invins". Cate am de spus! 10 ani in strainatate. Mi-a observat cineva lipsa?! Patru continente. si nu in plimbari! 98 de contracte! In esenta insa, sunt tot nemultumit!
Tot un invins sunt. Pentru ca, de fapt, rostul meu a fost sa fac oamenii mai buni. si cand vad ce este in jur, nu sunt convins. Am bucuria insa, ca de cate ori mi se deschide o usa sa apara zambetul!

---

Despre autor: