Dupa ce elevii si-au reluat locurile in banci, odihniti dupa vacanta de vara,
ne-am gandit sa surprindem o zi de scoala, oarecare, dar reprezentativa pentru invatamantul romanesc. Si pentru ca nu am ca utat obisnuitele bube ale sistemului
Dupa ce elevii si-au reluat locurile in banci, odihniti dupa vacanta de vara,
ne-am gandit sa surprindem o zi de scoala, oarecare, dar reprezentativa pentru invatamantul romanesc. Si pentru ca nu am ca utat obisnuitele bube ale sistemului nostru de invatamant, ne-am oprit la o scoala privata. Nu orice scoala, ci una construita pentru evreii din Romania, administrata si condusa de o reprezentanta a sexului frumos, cu care comunitatea evreiasca se poate lauda, de multi ani, Tova Ben Nun, presedinte al Fundatiei Ronald S. Lauder. In cadrul acestei scoli sunt primiti, cu bratele deschise, si copii romani care, evident trebuie sa plateasca o taxa, in schimbul unor servicii de calitate si in schimbul unor dotari exceptionale care, cu siguranta, ajuta la buna dezvoltare a acestora. Intrarea in incinta institutiei se face pe baza unei selectii stricte care asigura o siguranta crescuta pentru toti elevii. In curtea scolii, prima imagine izbitoare, copii cu varste intre 4 si 18 ani se bucura impreuna de soare, jucand fotbal, baschet sau alergand haotic si vesel pe asfaltul cald care ii face sa zambeasca inocent. Tova, asa cum e numita de cei mici, directoarea scolii si a gradinitei, isi vegheaza copii, pe care ii iubeste, demonstrand aceasta cu fiecare gest sau vorba. Clasele sunt mici, facute pentru cel mult 15 elevi, dar totodata incapatoare si foarte primitoare. Atmosfera din banci si chiar din afara acestora este una in care respectul fata de sine, dar si fata de celalalt, troneaza. Spre deosebire de invatamantul de stat, in aceasta scoala, educatorii si profesorii educa cu zambetul pe buze si mintea deschisa, demonstrand astfel eficienta tolerantei. Pe holul principal al gradinitei, cei de la grupa mica se aliniaza, formand "trenuletul" (vezi foto), pentru a merge spre sala de mese, acolo unde ii asteptau 3 feluri de mancare, atent selectionate de catre bucatari, impreuna cu Tova. Armonia de care dadeau dovada toti cei de acolo, implicati in procesul educatiei era una greu de gasit in scolile de stat romanesti. Laboratorul de informatica era, si el, unul foarte dotat, fiecare calculator fiind ocupat de cate un elev. Nivelul de educatie si nu numai este unul ridicat din care sistemul de stat ar trebui sa ia exemple. Indiferenta fata de elevi si profesori, salariile mici si slabele dotari nu fac altceva decat sa agraveze o situatie si asa alarmanta in ceea ce priveste nivelul societatii. O reforma legislativa slaba si pur teoretica nu poate rezolva mai nimic din adevaratele probleme din invatamantul romanesc. Management-ul deficitar este si el un motiv de rigiditate neconstructiva din sistem, iar pasiunea lipseste cu desavarsire. Disciplina "cu batul" nu face altceva decat sa inraiasca viitorii participanti la viata activa a societatii. Rezolvarile vin, asa cum demonstreaza si scoala Lauder-Reut, odata cu toleranta si implicarea totala. "Fiecare copil aduce lumii binecuvandarea proprie" sunt versurile unui cantec evreiesc, pe care scoala Lauder Reut le foloseste pentru
a-si promova principiile, intr-un motto. Presedintele scolii, Ronald Lauder, crede ca fiecare profesor ar trebui sa isi educe elevii, dupa ce a invatat din trecut, dupa ce a inteles prezentul, astfel fiind cu adevarat pregatit pentru ziua de maine. Mai mult de atat, Lauder crede ca educatia este prioritate pentru un viitor mai bun pe care doar copii il pot realiza. Acesta este exemplul educational evreiesc din sistemul romanesc, scoala pe care am
visat-o cu totii.
Fotoreporter Ioan Oprea


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.