Liderul de la Seul si cel de la Phenian s-au intilnit marti, in Coreea de Nord, la cel de-al doilea summit bilateral din perioada postbelica.

Liderul de la Phenian, Kim Jong-il, s-a intilnit ieri cu omologul sau sud-coreean, Roh Moo-hyun, intr-un cadru festiv, ce amintea de sarbatorile comuniste. Acesta este al doilea summit intercoreean organizat vreodata. Precedentul a avut loc in anul 2000, cind fostul lider de la Seul Kim Dae-jung a venit cu avionul la Phenian, pentru a sta de vorba cu Kim Jong-il. De aceasta data, presedintele sud-coreean a sosit in Coreea de Nord cu masina. Odata ajuns la granita, el a coborit din autoturism si a traversat frontiera pe jos - un gest simbolic menit sa sublinieze apropierea dintre cele doua popoare. De altfel, Roh Moo-hyun este primul lider coreean care trece granita dintre cele doua state asiatice pe uscat.

„Aceasta linie de frontiera este un zid care ne divide natiunea de o jumatate de secol. Ea se va estompa treptat, iar in cele din urma va disparea", a declarat Roh, la inceputul calatoriei. El a mai precizat ca scopul acestui summit este reinstaurarea pacii intre cele doua Corei (Seulul si Phenianul se afla, tehnic, in stare de razboi din 1953).

Unii politicieni din opozitie l-au acuzat insa pe presedintele sud-coreean ca face calatoria „din ratiuni egocentriste". Mai exact, ca sa obtina, la final de mandat, o „mostenire rasunatoare" pentru administratia sa nepopulara (Roh isi incheie mandatul in luna februarie).

Prima zi a summitului de la Phenian s-a desfasurat intr-o atmosfera festiva. Sute de oameni au iesit pe strazi si l-au aclamat pe Roh Moo-hyun minute in sir. Presedintele nord-coreean, Kim Jong-il, si-a primit oaspetele ceva mai rezervat. El a afisat o mina sobra si un zimbet oficial pe toata durata intrevederii.

Vizita presedintelui sud-coreean la Phenian va dura pina joi. In acest interval, cei doi lideri vor discuta probleme spinoase de pe agenda de zi, precum relatiile bilaterale si dosarul nuclear nord-coreean. Summitul are loc la un an dupa ce Phenianul a testat prima sa bomba atomica. La acea vreme, experimentul a stirnit minia comunitatii internationale, care a amenintat Coreea de Nord cu noi sanctiuni. Totusi, regimul comunist a revenit la masa tratativelor in sase natiuni si chiar a fost de acord sa faca unele compromisuri. In luna iulie, Phenianul si-a inchis singurul reactor nuclear operational - Yongbyon, care producea materie prima pentru bombe. De asemenea, autoritatile au fost de acord sa-si desfiinteze toate facilitatile utilizate in industria atomica, pina la sfirsitul anului. In schimb, Coreea de Nord va primi ajutoare economice din Occident, inclusiv transporturi de titei si combustibili.

Razboi intre frati Razboiul coreean a inceput pe 25 iunie 1950. Atunci, armata nord-coreeana, condusa de presedintele Kim Il- sung, a atacat sudul peninsulei, intr-o incercare de reunificare (Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, regiunea era divizata intre nord si sud - cu doua guverne, doua armate si doua administratii. Fiecare guvern dorea reunificarea sub propriul regim). Bazindu-se pe sprijinul URSS, autoritatile din Phenian au inceput ofensiva asupra sudului.

Presedintele american de atunci, Harry Truman, s-a prezentat imediat in fata Natiunilor Unite ca sa obtina aprobarea pentru o ofensiva militara in zona. A evitat astfel sa ceara o declaratie oficiala de razboi din partea Congresului, pe motiv ca acest demers ar fi fost „prea alarmist". ONU a pregatit un draft de rezolutie prin care solicita incetarea agresiunii asupra Coreei de Sud. Documentul a fost votat in unanimitate de Consiliul de Securitate (s-a profitat astfel de absenta Uniunii Sovietice, care boicota pe atunci sedintele Consiliului). Cu aprobarea ONU, SUA au trimis militari si echipamente sofisticate in sudul peninsulei coreene. De asemenea, alti 15 membri ONU au participat la aceasta forta de interventie, aflata sub conducerea generalului Douglas MacArthur. Timp de doua luni, armata nord-coreeana a inaintat spre sud si a obtinut victorii zdrobitoare. Pentru a stopa aceasta inaintare, Washingtonul a bombardat masiv centralele electrice, sinele de cale ferata, aeroporturile si alte facilitati care puteau fi utilizate de nord-coreeni pentru transportul proviziilor. Ramasi fara alimente, militarii din Coreea de Nord au inceput sa piarda tot mai mult teren. In octombrie 1950, trupele aliate au respins fortele atacatoare dincolo de granita. Imbatati de acest succes, generalii americani au vrut sa continue si au invadat Coreea de Nord. Gestul a atras minia Chinei, care s-a implicat in razboi de partea Phenianului. Lupta a continuat in zona frontierei timp de trei ani. In 1953, cele doua parti au semnat un armistitiu care a pus capat violentelor. Totusi, un tratat permanent de pace nu a fost semnat niciodata.