Plecarea parintilor in strainatate, resimtita la fel ca decesul

In 86% dintre scolile din mediul rural nu exista un psiholog care sa ii poata consilia pe copii sau care sa comunice cazurile grave. Mai mult, 31% dintre scolile de la sate nu colaboreaza cu asistentii sociali.

Copiii ai caror parinti pleaca la munca in strainatate sunt tristi si depresivi, cu tendinte autodistructive, se arata intr-un studiu al Fundatiei Soros. Studiul, realizat in iunie 2007, pe un esanton de 2.037 elevi din clasele V-VIII, releva faptul ca profilul copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca este asemanator cu cel al copiilor din familii monoparentale. Astfel, desi plecarea la munca este temporara, efectele asupra copiilor pot fi resimtite ca in cazul pierderii unui parinte prin divort sau deces. Principalul efect negativ se remarca la nivelul psihologic. Desi nu exista semnalmente in cazul sanatatii fizice, moralul copiilor cu parinti migranti este mult mai scazut decat al celorlalti. Ei prezinta adesea simptome de anxietate, depresie si nervozitate, sunt mult mai nelinistiti si mai ingrijorati ca inainte de plecarea parintilor si plang mai mult. Astfel, rezultatele studiului arata ca 36% dintre copiii chestionati se simt si nguri, 20% cred ca nu ii iubeste nimeni, 15% se simt neglijati, iar 25% se declara nefericiti. Trebuie amintit aici cazul recent al baiatului de 12 ani care s-a sinucis pentru ca mama sa urma sa plece la munca in Italia. In acest context, realizatorii studiului subliniaza rolul scolii de a ameliora situatia acestor copii. Cu toate acestea, intr-o masura covarsitoare, scolile romanesti nu detin instrumentele esentiale de actiune. “Daca un profesor observa ca un elev are probleme, el nu poate decat sa atentioneze psihologul scolar. In cele mai multe cazuri insa, profesorii constata ca nu au un psiholog in scoala. Daca este foarte dedicat, el merge la domiciliul copiilor. Daca nu, ridica din umeri si problemele copilului se mentin sau, mai rau, se agraveaza”, a declarat Ovidiu Voicu, manager de programe in cadrul Fundatiei Soros Romania. El a adaugat ca aceste neajunsuri contribuie la incapacitatea de a identifica si monitoriza situatia copiilor cu parinti migranti, care sunt mult mai expusi anumitor pericole. In acest sens, consumul de substante interzise minorilor are o incidenta mai mare in randul elevilor de gimnaziu care au ambii parinti plecati, sau doar mama plecata la munca.

---

Despre autor: