Paruiala magistratilor

Stare de conflict fara precedent la Curtea de Apel Bucuresti (CAB). Circa 100 din cei 178 de judecatori ai Curtii solicita printr-un memoriu revocarea organelor de conducere, compuse din presedintele Speranta Cornea, vicepresedintele Nicolae Florescu, dar si a Colegiului de conducere format din judecatorii Stan Mustata, Sandu Valentina, Ioana Herold, Horatiu Patrascu si Valentina Tatulescu (care zilele trecute a si demisionat din Colegiu).
Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Viorica Costiniu (foto) - judecator la Curtea de Apel Bucuresti, ne-a declarat ieri ca la nivelul instantei s-a format "un spirit de gasca", care a generat jocuri de culise si proceduri netransparente de desemnare a candidatilor pentru posturile de conducere. Judecatorul Costiniu i-a acuzat pe membrii CSM de "lipsa de interes in rezolvarea starii conflictuale, incendiare care domneste la CAB". Reactia AMR survine dupa intalnirea de luni, dintre membrii CSM si organele de conducere ale CAB in care s-a incercat detensionarea situatiei. Potrivit reprezentantilor AMR, intalnirea s-a soldat cu reprosuri dure intre presedintele CAB, Maria Speranta Cornea si vicepresedintele Nicolae Florescu cu privire la administrarea Curtii, cei doi acuzandu-se reciproc de masuri ilegale.
Marul discordiei
Nemultumirile judecatorilor CAB au izbucnit inca din primavara cand au avut loc desemnari netransparente pentru functiile de conducere. Noul presedinte al Curtii numit de CSM, Speranta Cornea, a "deranjat" printr-o adresa in care ii atentiona pe judecatori asupra faptului ca intarzie cu redactarea hotararilor. Nemultumirile la adresa presedintelui CAB au culminat atunci cand aceasta a cedat patru incaperi ale Curtii catre Ministerul Justitiei, pentru ca in aceste spatii sa activeze provizoriu un serviciu de probatiune al ministerului. Incaperile cedate erau destinate realizarii unui bufet, a unui cabinet medical si sali de deliberare. Certuri aprinse s-au iscat si intre presedintele Cornea si vicepresedintele Nicolae Florescu, fiecare acuzandu-l pe celalalt de ilegalitati. Conflictul la varf a format inevitabil tabere intre magistrati, cu consecinta instaurarii unui climat tensionat de lucru.
Orgolii aprinse
Atitudinea CSM, de a nu interveni in conflict a determinat AMR sa-i acuze pe membrii Consiliului ca "au girat situatia conflictuala de la CAB, si in prezent dau dovada de lipsa de responsabilitate in asumarea obligatiilor ce le revin, refuzand asumarea dialogului direct cu judecatorii acestei instante. Membrii CSM au acceptat numirea in functii de conducere la aceasta instanta, in conditiile unei proceduri flagrant viciate, a instaurarii unui regim de secretomanie (...) Presedintele CSM a considerat ca acest organism nu se poate implica, sugerand membrilor Colegiului sa demisioneze si sa se convoace adunarea generala pentru desemnarea unui nou Colegiu".
In replica, presedintele CSM, Anton Pandrea, ne-a declarat ieri ca e la curent cu situatia de la CAB. El a adaugat insa ca Viorica Costiniu are tot interesul sa intretina animozitatile, deoarece "este foarte nervoasa ca atunci cand si-a depus candidatura pentru functia de presedinte al CAB a avut zero voturi". O pozitie acuzatoare la adresa presedintelui AMR a avut si membrul CSM, Dan Lupascu: "La Curtea de Apel e o situatie pe care n-am mai cunoscut-o vreodata. Cei care ocupa functiile de conducere nu-si inteleg rolul, nu inteleg ca instanta nu e o institutie personala. Pe de alta parte exista si o lupta pentru putere acolo, o lupta a orgoliilor, iar Viorica Costiniu reuseste cu succes. Costiniu a candidat in primavara lui 2007 pentru functia de presedinte al Curtii si nu a luat nici un vot".
In contrareplica, la afirmatiile judecatorilor Pandrea si Lupascu, presedintele AMR, Viorica Costiniu, a precizat: "Nu ma cobor la genul acesta de discutii. Nu are nici o legatura candidatura mea. AMR a sesizat CSM-ul deoarece persoanele din conducerea Curtii, care au generat conflictul, exista datorita CSM-ului, pentru ca el le-a numit in functii. Este foarte rau ca CSM nu vrea sa se implice atunci cand are obligatia sa o faca. Daca el a numit in functii de conducere persoane care nu corespund cerintelor, tot el trebuie sa le revoce pentru a remedia situatia".
n
Alecu Racoviceanu santajat de DNA
Alecu Racoviceanu, directorul cotidianului "Gardianul", acuza Directia Nationala Anticoruptie de faptul ca exercita de doi ani un santaj asupra sa. "Sunt santajat de doi ani de acest DNA. In ultima perioada in care am publicat materiale despre DNA am fost santajat in mod vizibil. Am fost contactat, amenintat, in toate felurile. Prin intermediari de catre oameni de la DNA, de procurorii de la Sectia I, nu cea condusa de Tulus ( n.r. - procuror sef, Sectia a II-a a DNA). Stau si ma gandesc daca nu cumva in raportul DNA este amintit si dosarul meu, deoarece este vorba despre o tergiversare de doi ani. Niciodata nu am fost citat, niciodata nu a venit cineva la mine sa ma intrebe daca am comis vreo infractiune, daca mai am de gand sa mai fac una, doua. E o situatie absolut ilara cu ce se intampla la acest DNA. Se anunta ca esti cercetat, nu se mai intampla nimic un an, doi si tu ramai cu pata", a sustinut Racoviceanu in cadrul unei emisiuni de la Kanal D.
Potrivit presei, Racoviceanu a fost "agatat" cu un dosar penal care stagneaza din lipse de probe, dar care pare a fi ideal ca instrument de santaj impotriva libertatii presei. La sfarsitul lunii martie a acestui an, Alecu Racoviceanu s-a dus la DNA pentru a-i fi prezentata situatia acestui dosar si daca impotriva sa exista probe. Demersul ziaristului nu a dat insa nici un rezultat, intrucat doar i s-a comunicat faptul ca se asteapta strangerea de probe. (O.R.)

---

Despre autor: