Cercetatorii de la Fondul Mondial pentru Natura (WWF) au facut publica descoperirea a 11 specii noi de plante si animale in regiunea numita "Coridorul Verde" din provincia Thua Thien Hu, aflata in Vietnam. Acestia au identificat un sarpe, cinci orhid
Cercetatorii de la Fondul Mondial pentru Natura (WWF) au facut publica descoperirea a 11 specii noi de plante si animale in regiunea numita "Coridorul Verde" din provincia Thua Thien Hu, aflata in Vietnam. Acestia au identificat un sarpe, cinci orhidee, doi fluturi si inca trei plante, toate specifice habitatului padurilor Muntilor Annamiti. Potrivit spuselor cercetatorilor, sarpele, cu o lungime de aproximativ 80 de centimetri, are un aspect deosebit, capul lui este impodobit cu o dunga alb-galbuie, iar corpul ii este acopeÂrit cu puncte rosii. Reptila, denumita de specialisti "sarpele cu buze albe", traieste langa apa si se hraneste cu broaste sau alte animale mici. Unul dintre cei doi fluturi descoperiti face parte din clasa Zela, cel de-al doilea este o noua specie din subclasa Satyrinae. Cat despre orhidee, cercetatorii au spus ca nu au petale sau clorofila, observand ca acestea cresc, precum unele ciuperci, pe suprafete cu straturi de materiale intrate in putrefactie si nu folosesc lumina soarelui. WWF a explicat ca aceasta zona este un habitat unic, foarte bogat in specii. "Descoperirea unor noi specii este rara si apare numai in locuri deosebite precum Coridorul Verde", a afirmat Dr. Chris Dickinson, consilier tehnic al organizatiei WWF. Dickinson a adaugat ca in aceste paduri au fost descoperite, in anul 1990, cateva specii mari de mamifere. De aceea, el este convins ca noile descoperiri ar putea fi doar inceputul, iar aceste zone neexplorate pot ascunde diverse specii nestiute. In prezent, in atentia oamenilor de stiinta se afla alte zece specii de plante descoperite aici, despre care acestia cred ca ar putea fi unice. De la inaltimile muntilor Annamiti pana la ultimele paduri mereu verzi, teritoriul Coridorului Verde adaposteste un numar insemnat de specii, dintre care unele aflate pe cale de disparitie. WWF sustine ca acest teritoriu este in pericol din cauza vanatului practicat in exces, a defrisarilor ilegale sau a extractiei resurselor naturale in scopul dezvoltarii economice rapide. Ultimele cercetari ale oamenilor de stiinta au scos la iveala faptul ca exista 15 specii de reptile si amfibieni pe cale de disparitie, precum si sase specii de pasari in aceasta zona. De asemenea, aici au fost gasite maimute din specia langurienilor cu picioare gri, ceea ce da o speranta cercetatorilor in privinta acestei specii amenintate cu disparitia. Autoritatile locale, in special cele din provincia Thua Thien Hue, s-au angajat sa protejeze acest mediu, desi exista nenumarate conflicte de interese in ceea ce priveste dezvoltarea regiunii. Padurile din Annamiti sunt, de asemenea, importante surse de apa pentru miile de oameni care depind de raurile din regiune, iar minoritatile etnice din zona isi castiga aproape integral venitul din resursele obtinute din aceleasi paduri. Crocodilii, nostalgici Cercetatorii australieni au descoperit, in urma unui studiu asupra comportamentului croÂcodililor, ca aceste reptile suÂfeÂra de "dor de casa" atunci cand le este schimbat habitatul si pot strabate distante neasteptat de mari pentru a ajunge la teritoriile lor, folosind repere precum campurile magnetice sau pozitia fata de soare. "Am crezut adesea despre crocodili ca obosesc foarte repede, dar se vede foarÂte clar ca sunt capabili de a straÂbate distante lungi timp de zile intregi", a afirmat profesorul Craig Franklin, de la Universitatea din Queensland. Experimentul a constat in transportarea cu avionul a trei crocodili de apa sarata la diferite distante de locul unde erau tinuti, respectiv la 56 km, 99 km sau 126 km, si supravegherea acestora cu dispozitive de urmarire timp de mai multe luni, relateaza BBC. Reptila cu cea mai interesanta calatorie a fost cea transportata la 126 km de pe o coasta pe cealalta a Peninsulei Cape York, peste zona muntoasa din nordul Queensland-ului. Crocodilul a plecat dupa trei luni de locuit in noul habitat spre vechea locuinta, strabatand in total 411 km in 20 de zile.   Gandacii, intre geniu si prostie Oamenii de stiinta americani au demonstrat ca gandaciilor de bucatarie nu le merge "mintea" dimineata, dar ca dupa o zi intreaga sunt de-a dreptul inteligenti. "Acesta este primul exemplu al unei insecte a carei abilitate de a invata este controlata de ceasul biologic", a spus coordonatorul studiului, Terry L. Page, profesor de biologie la Universitatea Vanderbildt, Nashville, Tenessee, citat de Science Daily. Cercetatorii au obisnuit gandaci individuali sa asocieze menta, pe care acestia nu o tolereaza, cu apa indulcita cu zahar, apoi i-au testat in mai multe momente ale zilei pentru a observa pentru cat timp tin minte acestia asocierea. Studiul a aratat ca insectele testate seara sau noaptea puteau "pricepe" si memora pentru mai multe zile, pe cand cei "antrenati" dimineata nu erau capabili sa invete nimic nou. Atuuri tehnice de zbor Un studiu al fizicienilor de la Universitatea Cornell asupra mecanicii zborului libelulei arata ca aceasta isi conserva energia in timpul zborului. Libelula isi foloseste cele doua perechi de aripi simultan atunci cand isi ia zborul, pentru a maximiza "decolarea", dar in timp ce pluteste alterneaza cu exactitate bataile aripilor. Autorii studiului, Z. Jane Wang and David Russell de la UC, explica acest comportament prin necesitatea insectei de a avea energie pentru a ramane cat mai mult timp in zbor. ADN Preistoric din cheratina O echipa formata din cercetatori din Statele Unite si Europa a descoperit ca parul de mamut este cea mai potrivita sursa de a obtine ADN-ul acestor animale preistorice. Firul de par din blana acestor animale preistorice se conserva mult mai bine datorita cheratinei din compozitie "ADN-ul din oase sau muschi de obicei se degradeaza si se contamineaza cu alte surse de material genetic precum bacteriile, limitand astfel posibilitatile studiului", a explicat cercetatorul Stephan C. Schuster, de la Pennsylvania State University.  Padurea de alge O echipa de cercetatori americani a descoperit un numar mare de alge crezute pe cale de disparitie in apele Insulelor Galapagos. "Ecosistemele, care se formeaza in stratul de apa rece de sub apele calde tropicale, seamana mai mult cu cele din California decat cu recifele tropicale aflate cu 60 de metri mai sus", a spus unul din autorii studiului, Brian Kinlan, cercetator la Institutul de Stiinta Marina din Santa Barbara, California. Descoperirea este un factor important pentru studierea biodiversificarii si rezistentei ecosistemelor marine tropicale la fenomenul de incalzire globala. Dieta Serpilor - amprenta pe venin Prada consumata de serpi modifiÂca veninul acestora, relateaza Science Daily. Conform unui studiu publicat in BMC Evolutionary Biology, veninul serpilor de uscat e mai diversificat in toxine, deoarece acestia consuma o gama mai larga de animale mici, fata de veninul serpilor de apa, care nu au in meniu decat pesti. Cercetatorii au descoperit acest fenomen studiind in scopuri medicale diverse tipuri de venin. "Examinam toxinele serpilor pentru a identifica unele noi, unele dintre ele putand fi folosite in dezvoltarea unor tratamente pentru bolile umane", a spus profesorul R. Manjunatha Kini, de la Departamentul de Biologie al Universitatii Nationale din Singapore. In instanta cu umanitatea Activistii pentru apararea drepturilor animalelor din Austria au mers cu un cimpanzeu in varsta de 26 de ani in instanta, pentru a fi recunoscut ca persoana, deoarece, considerau ei, primata are aceleasi nevoi si interese ca un om. Scopul actiunii este ca acesta sa poata fi ingrijit legal de un tutore, deoarece adapostul in care locuia a dat faliment. CereÂrea le-a fost refuzata, pe baza faptului ca nu exista argumente legale de prezentare in instanta. Pierdere in lumea felinelor Fondatoarea Trustului International pentru Leoparzii de zapada, Helen Freeman, a murit la varsta de 75 de ani, din cauza unui cancer laringian. "Helen i-a inspirat pe atatia oameni sa sustina campania ei pentru Trustul Leoparzilor de zapada", a declarat directorul executiv al trustului, Brad Rutherford, citat de Science Daily. Specia leoparzilor de zapada, foarte rara in zilele noastre, este ameÂnintata cu disparitia, iar eforturile funÂdatiilor particulare se numara printre instrumentele cele mai eficiente de blocare a extinctiei acestui tip de felina. Pasarile si campul magnetic Un studiu efectuat in Germania arata ca pasarile migratoare percep nordul magnetic ca pe o senzatie vizuala. Cercetatorii germani au injectat pasari migratoare din specia Sylvia borin cu o substanta ce putea urmari impulsurile nervoase din creierul si retina acestora, constatand ca exista o legatura intre ceea ce vad zburatoarele si orienÂtarea spre nord a zborului. "Inseamna ca, atunci cand o pasare se uita intr-o anumita directie, polul nord magntic poate fi observat ca un punct negru", a spus Dominik Heyers, cercetator la Universitatea din Oldenburg. Totusi nu se poate determina cu exactitate forma pe care o vad pasarile, scrie revista Nature.
Despre autor:
