Nu numai conducerile institutiilor publice se schimba in functie de cine vine la Putere, dar si cele ale principalelor parchete, care fac parte din Justitie si care ar trebui sa fie independente conform legii. Dupa cum fiecare isi aminteste, anul acesta s-a facut un imens scandal pentru o simpla cerere de revocare din functie a unui sef de sectie din DNA (Doru Florin Tulus) formulata de ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu.
Zeci de ONG-uri, din cele care au realizat proiecte pe bani comunitari alaturi de fostul ministru Monica Macovei, au sarit ca arse si si-au trimis delegatii la sedintele de CSM unde se dezbatea cererea lui Chiuariu, pentru a impiedica debarcarea lui Tulus. Ba au mai venit si impreuna cu opt reprezentanti ai ambasadelor unor state occidentale (din care multi nu vorbeau o boaba romaneste, dar pretindeau ca inteleg ce se vorbeste), desi cererea de revocare era una perfect legala, fiind prevazuta in modificarile legislative operate chiar de Monica Macovei.
Surprinzatoarea desfasurare de forte "aparatoare ale democratiei" a lipsit cu desavarsire in 2005, cand vechea echipa a PNA (transformat in DNA), condusa ex-procurorul general Ioan Amarie, a fost pusa pe fuga, prin revocari din functie, trimiteri la pensie sau determinari de plecare "de bunavoie" din institutie.
Varful de lance Macovei
Profitand ca vine din randurile opiniei publice, unde a dobandit o mare credibilitate, Monica Macovei (numita ministru al Justitiei la vointa expresa a presedintelui Traian Basescu) a inceput prin a da numeroase declaratii publice, atat in conferinte de presa, cat si in aparitii la televizor. In toate ataca fosta conducere a PNA formata din procurorul general Ioan Amarie si adjunctii sai, Gheorghe Suhan si Adrian Horia Miclescu (care erau fondatorii acestui parchet), precum si pe sefii principalelor sectii ale parchetului anticoruptie. Macovei a mers pana la a cere public demisia capilor PNA, pe motiv de prost management. Ministerul Justitiei a platit aproape 40.000 euro fundatiei "Freedom House" pentru vestitul audit anticoruptie, contestat atat sub aspectul realitatii datelor din cuprinsul sau, cat si a credibilitatii sale in raport de procedura de achizitie publica si a afinitatilor "Freedom House" cu ONG-urile din care provenea Macovei. Auditul pentru care s-au deplasat la PNA trei asa-zisi experti (un sociolog, un informatician si o avocata specializata in pensii alimentare) a fost folosit pentru a se cere Consiliului Superior al Magistraturii debarcarea sefilor PNA. Cu toate ca acelasi CSM, la inceputul lui 2005, validase ca bun raportul de activitate al DNA, in pofida declaratiilor lui Traian Basescu potrivit carora procurorii PNA ar fi avut meteahna de a-i anunta dinainte pe cei chemati la audieri in cazurile in care se intentiona arestarea. In august 2005, Macovei a propus CSM revocarea din functie a sefilor PNA, dupa ce a modificat legea judecatoreasca printr-o ordonanta in care atribuia ministrului Justitiei puterea de a solicita numirea sau revocarea din functie a sefilor marilor parchete, cu avizul consultativ (fara nici o valoare) al CSM si decretul conform al presedintelui Romaniei. Sefii PNA au refuzat sa se prezinte la sedinta CSM in care se discuta soarta lor, declarand ca nu vor participa la "mascarada judiciara".
Conducerea mazilita
Pe fondul intenselor presiuni publice generate de cererile de demisie formulate de Monica Macovei, sustinuta la scena deschisa de Traian Basescu, ex-procurorul general al DNA, Ioan Amarie, si adjunctul acestuia, Gheorghe Suhan au anuntat ca se pensioneaza, depunand cereri la CSM cereri in acest sens.
Ca atare, solicitarea de revocare a lui Ioan Amarie (foto) si Gheorghe Suhan (trecut in avocatura) a ramas fara obiect. In privinta celui de-al doilea procuror general adjunct al PNA, Adrian Horia Miclescu, acesta a fost revocat din functie, fiind nevoit sa se intoarca pe postul detinut anterior la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti. Desi Miclescu a transmis noii conduceri a DNA dorinta de a ramane in continuare pe o functie de procuror in cadrul Serviciului Teritorial Bucuresti, noul procuror sef instalat, Daniel Marius Morar, i-a taiat-o sub pretextul ca nu ar fi agreat deoarece "aveti o autoritate prea mare asupra procurorilor". Si ca sa nu mai existe discutii, s-a incercat fortarea unui dosar penal pe numele lui Miclescu, care nu a putut fi continuat din lipsa de probatoriu.
Asemanator s-a petrecut si cu seful Sectiei I de combatere a infractiunilor de coruptie din PNA, Vasile Draghici, cel care a semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu a fost trimis in judecata in celebrul dosar "Flota". De altfel, pe durata instrumentarii dosarului "Flota", procurorul Draghici a fost agresat verbal in dese ocazii de invinuitul Basescu, dar si de avocatul acestuia, pentru "indrazneala" de a conduce ancheta. Motiv pentru care PNA a dat un comunicat de presa in august 2003 in care avertiza ca astfel de atitudini ale invinuitului la adresa unor magistrati constituie infractiuni. Dupa revocare, Vasile Draghici a fost nevoit sa se intoarca la Parchetul Curtii de Apel Constanta, de unde venise. Un alt cap al PNA, debarcat din functie, a fost seful Sectiei a II-a de Combatere a infractiunilor conexe celor de coruptie, Alexandru Chiciu, care a oprit cursul prescriptiei in "Dosarul Flota". Acesta a fost debarcat doar din functia de procuror sef de sectie, spunandu-i-se initial ca poate ramane in continuare ca simplu procuror. Alexandru Chiciu a mai functionat o scurta perioada ca simplu procuror la DNA, pana cand a primit un telefon de la un apropiat care i-a transmis dorinta sefului DNA de a pleca din institutie, caci nu mai este dorit. I s-a deschis si un dosar penal, pe fapte prescrise, pentru a fi convins mai lesne. Lucrat psihologic, procurorul Chiciu a demisionat din functii inainte sa fie revocat de Macovei si Morar (din functia de conducere si apoi din cea de procuror) si a plecat in avocatura.
Absurda revocare
Cea mai aberanta revocare din functie efectuata la vointa lui Macovei a fost insa cea a sefului Sectiei Militare a PNA, generalul Ion Panaitescu (fost presedinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti), care fusese adus in parchet in ianuarie 2005, din functia de judecator, prin delegare.
Generalul Panaitescu (foto) fusese numit de CSM la 28 mai 2005 (cand inca atributiile acestui for nu fusesera preluate prin ordonanta de guvern de catre ministrul Macovei) ca sef al Sectiei Militare a PNA, deci cu circa o luna inainte ca Macovei sa-i ceara debarcarea pentru "lipsa de performanta". Cand la sedinta CSM din august 2005, a fost atentionata asupra acestui neajuns, Monica Macovei a replicat spunand "a rezolvat superficial si lipsit de obiectivitate dosarul". Putini stiu insa la ce dosar s-a referit Macovei. Conflictul dintre Macovei si Panaitescu a plecat de la refuzul celui din urma de a deschide un dosar penal fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu. In 2005, Panaitescu a primit o scrisoare cu dedicatie de la Macovei, in care i se cerea sa rezolve un dosar care ii viza pe Rodica Stanoiu, Doinel Dinuica (seful Directiei Instantelor Militare din Ministerul Justitiei), Emilian Stanisor (directorul general al Administratiei Penitenciarelor) si generalul Valentin Binisor (adjunct al directorului general al Administratiei Penitenciarelor). Dosarul viza presupuse cheltuieli frauduloase pentru achizitionarea de aparatura medicala in spitalele unor penitenciare. Desi generalul Panaitescu era un cunoscut adversar al Rodicai Stanoiu, acesta nu a intervenit in dosarul instrumentat de subalternul sau, procurorul Codrut Mihalache, care a dat solutie de neincepere a urmaririi penale (NUP). Faptul ca generalul Panaitescu i-a comunicat lui Macovei solutia de NUP, a fost insa motivul real al debarcarii acestuia. Scarbit de cele petrecute, generalul Panaitescu a parasit Magistratura si a trecut in avocatura.
Pentru toti sefii PNA enumerati mai sus s-au folosit ca argumente ale cererilor de revocare, fraze stereotip copiate din auditul "Freedom House". Fapt ce dovedeste ca nu au existat argumente pentru fiecare om in parte, ci s-a dorit din capul locului mazilirea cu orice pret a vechii conduceri pentru a face loc uneia noua, aservita noilor comandamente.
Esalonul 2 luat la goana
Concomitent cu alungarea vechii conduceri a Parchetului anticoruptie, noii sefi ai DNA numiti in functie, in frunte cu Daniel Marius Morar, au procedat la descotorosirea de majoritatea procurorilor din vechea garda, pentru a face loc altora. Per total, doua treimi din echipa veche a fost determinata sa plece prin revocari, mizerii profesionale, intimidari si presiuni de tot felul. Asa-zisa evaluare anuntata de Morar, nu a fost decat o ancheta securistica, in care pana si soferii si secretarele erau "sfatuite" sa furnizeze date compromitatoare despre indezirabili daca vor sa mai stea in functie. Procurorul Gabriela Neagu, sefa Biroului de presa, o persoana cu calitati extraordinare de comunicare, a fost indepartata spunandu-i-se in fata ca nu face parte din "proiectul noii echipe". In locul ei a fost adus un "specialist in comunicare" caruia nu merita sa-i rostim numele si care a revoltat majoritatea jurnalistilor prin secretomanie si lipsa de abilitati necesare. In fapt, Gabriela Neagu "pacatuise" prin semnarea la 1 august 2003 a unui comunicat de presa al PNA prin care, cu prilejul audierii lui Basescu in dosarul "Flota" in care unii procurori au fost agresati verbal de catre invinuit, opinia publica a fost informata: "PNA atrage atentia invinuitului ca multe din afirmatiile facute pana azi in legatura cu procurorii acestei institutii constituie infractiuni si poate fi tras la raspundere penala". Din informatiile detinute din surse judiciare, Traian Basescu i-a facut "lachei", "maimutoi" pe procurorii de caz, i-a acuzat ca fac dosare la comanda si i-a "avertizat" ca vor raspunde pentru ce fac cand PSD nu va mai fi la Putere. Pentru comunicatul de presa al PNA, Traian Basescu i-a facut la vremea respectiva un proces de calomnie procurorului Gabriela Neagu, proces care s-a inchis intrucat Basescu nu a mai dorit sa-l continue.
Alti 18 procurori eliminati
Dupa ce a terminat perioada de "evaluare", de dupa numirea sa in functie de catre Macovei si Basescu, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a solicitat CSM revocarea din functie a 18 procurori din vechea garda. Printre acestia se numarau: Gheorghe Vizitiu (seful Anchetelor Speciale care facuse dosarul Mischie, finalizat cu condamnare), Gheorghe Stan, Ioan Irimie (care fusese, culmea, coleg de camera la Hotelul MAI cu seful DNA si procurorul care i-a pus catusele lui Miron Cozma la mineriada de la Stoenesti in care generalii de politie au fugit mancand pamantul), dar mai ales procurorul Ioan Otel (cel de-al doilea semnatar al rechizitoriului "Flota" si caruia Basescu ii facuse plangere penala, retrasa dupa ce a fost ales sef al statului). Printre procurorii maziliti s-au numarat si Constantin Irimia, fost adjunct al Sectiei a II-a care a finalizat dosare importante precum "BCR Novaci" in care au fost cercetati sponsorii lui Theodor Stolojan din PNL Gorj, dar si Nelu Ciobanu, seful Serviciului Tehnic (serviciu prin care DNA isi opereaza toate interceptarile telefonice si ale comunicatiilor electronice), care nu a acceptat sa lucreze altfel decat in cadru legal, motiv pentru care i s-au facut fel de fel de mizerii. In locul lui Nelu Ciobanu a fost adus un procuror de la Parchetul Capitalei, care dupa o luna si jumatate a plecat val-vartej pentru ca nu dorea sa serveasca unor interese. In locul acestuia a fost adus procurorul "de plastilina" Mihai Popa (vizat pentru grave abuzuri in raportul de control al CSM) si pentru care actualul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut deja indepartarea din Magistratura.