31 de firme au cumparat caietul de sarcini
Rompetrol si Energy Holding, interesate de proiect
Vosganian: Intentionam sa cumparam o mina de uraniuLicitatia pentru construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si posibilitatea de a detine un procent din actiunile societatii de proiect au starnit interesul investitorilor. Potrivit oficialilor Nuclearelectrica, citati de agentiile de presa, nu mai putin de 31 de firme au cumparat deja caietul de sarcini, printre acestea aflandu-se si Rompetrol si Energy Holding. Dintre potentialii investitori, 15 sunt romani, 12 provin din Uniunea Europeana, trei din America de Nord si unul din Asia (cel mai probabil sud-coreenii carora le-a fost prezentata oferta la sfarsitul lunii august).
In ceea ce priveste domeniul de activitate al acestora, sursele citate sustin ca 7 sunt producatori de energie electrica, 6 sunt mari consumatori de electricitate, 10 sunt distribuitori sau furnizori de electricitate, 5 sunt potentiali contractori de bunuri si servicii pentru finalizarea proiectului, 2 sunt banci sau institutii de finantare, iar unul este un fond national de investitii. Alti investitori, in afara listei scurte de anul trecut, ar putea fi Electrica, Tenaris Silcotub Zalau, producatorul de ciment Lafarge, Mittal Steel Galati si Electricite de France.
Documentatia a putut fi cumparata de la Nuclearelectrica, termenul-limita de depunere a ofertelor fiind 25 octombrie 2007. Realizarea celor doua unitati presupune investitii de peste 2,2 miliarde euro, fiecare dintre cele doua reactoare urmand sa aiba o putere instalata de 720 MW.
Cele 13 firme si consortii selectate anul trecut sunt AES Corporation (SUA), Alro Slatina, consortiul Ansaldo (Italia) - AECL (Canada), consortiul Unit Investments (Luxemburg) - Dogan Enerji Yatirimlari/Dogus Holding (Turcia), Group Suez/Electrabel (Belgia), Electrica Bucuresti, ENEL (Italia), E.ON Energie (Germania), Gabriel Resources (Canada), Iberdrola (Spania), KHNP (Coreea de Sud), RWE Power (Germania) si consortiul TESS Conex-ASAM Iasi, care insa s-a retras."Unitatile 3 si 4 ar trebui pornite impreunaSustinand ca dupa finalizarea constructiei celor doua reactoare, estimata pentru anii 2014 - 2015, centrala de la Cernavoda va asigura 25-28% din capacitatea sistemului energetic national, ministrul Economiei si Finantelor a aratat ca pornirea simultana a celor doua unitati ar duce la economisirea a 200 - 300 milioane euro.
El a adaugat ca, la sfarsitul deceniului viitor, Romania va trebui sa aduca uraniu de pe pietele internationale, iar statul roman are in vedere chiar achizitionarea unei mine de uraniu.
Romania trebuie sa deschida noi capacitati de productie a uraniului, sa concesioneze zacaminte de uraniu in afara tarii sau sa importe minereu uranifer, pentru a asigura necesarul pentru functionarea reactoarelor nuclearoelectrice de la centrala de la Cernavoda, potrivit strategiei energetice. Prima varianta a strategiei energetice mentiona ca rezervele nationale de uraniu sunt estimate sa se epuizeze pana in 2017.
"Independenta energetica va dura pana la sfarsitul deceniului viitor, cand va trebui sa cumparam uraniu din import", a mai aratat Varujan Vosganian, evidentiind in acest sens importanta finalizarii proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnita.Buna functionare si dezafectarea, estimate la 3,6 mld. euroAsa cum am mai scris, dupa ce vor fi construite, reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda au nevoie de implementarea mai multor proiecte pentru a da randamentul asteptat. Functionarea lor este strict conditionata de asigurarea apei de racire din Canalul Dunare-Marea Neagra, respectiv realizarea proiectului "Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila", care poate implica si constructia hidrocentralei de la Macin. Valoarea acestui studiu a fost estimata la 1,64 milioane euro, din care 1,23 milioane euro reprezinta finantarea ISPA.
Se impune si realizarea interconexiunilor de evacuare a hidrocentralei de la Tarnita, precum si conectarea la Sistemul Energetic National (ale caror costuri se ridica la aproximativ un miliard de euro), dar si extinderea interconexiunilor cu alte piete (cablul electric submarin Constanta - Istanbul, aproximat la 400 milioane euro).
In afara acestor cheltuieli, sunt de mentionat si cheltuielile legate de dezafectarea reactoarelor nucleare dupa expirarea perioadei de functionare (660 milioane euro).
Un simplu calcul arata ca, in afara cheltuielilor de constructie a reactoarelor - estimate la 2,2 mld. euro - vor mai fi investiti cel putin 3,6 mld. euro pentru buna lor functionare si, ulterior, dezafectarea si depozitarea deseurilor radioactive.Societatea va emite obligatiuni de 1,5 mld. euroLa inceputul lunii ianuarie, Vosganian declara ca societatea de proiect care va construi reactoarele nucleare 3 si 4 va emite obligatiuni de aproximativ 1,5 miliarde euro. Potrivit acestuia, din cele 2,2 miliarde euro necesare constructiei celor doua reactoare, aproximativ 700 milioane euro vor fi acoperite de investitorii cooptati, iar restul de aproximativ 1,5 miliarde euro vor fi obtinuti printr-o emisiune de obligatiuni a companiei de proiect. 30% din capitalul social al companiei de proiect, circa 700 milioane euro, va fi impartit intre investitori, iar restul va fi atras prin intermediul emisiunii de obligatiuni. In opinia ministrului, toate companiile investitoare va trebui sa aiba ratinguri foarte bune.
Investitorii interesati trebuie sa asigure participarea cu numerar la capitalul social al societatii nou constituite, care va functiona ca un producator independent de energie electrica, dar nu cu mai putin de 50 milioane de euro, urmand ca ponderea fiecarui actionar in societate sa fie determinata pe baza de negociere si aprobata prin actul normativ de constituire a noii societati.Ofertele pentru Belene, depuse pana la 15 octombrieOperatorul bulgar al centralelor de energie NEK a anuntat ca a extins termenul-limita pentru depunerea ofertelor privind alegerea unui investitor strategic ce va prelua 49% din centrala nucleara care va fi construita la Belene, in apropiere de Dunare, relateaza Sofia News Agency.
Cele sase grupuri care au fost alese in luna iulie - CEZ (Cehia), E.ON, RWE (Germania), Electrabel (Belgia), Electricite de France (Franta) si Enel (Italia) - au ragaz pana la data de 15 octombrie pentru a depune ofertele.
NEK a permis fiecarei companii sa studieze planurile acestei noi centrale, dupa ce acestea au semnat insa un memorandum de confidentialitate, conform Sofia News Agency.
Acest ragaz a fost decis dupa ce mai multe companii au cerut grupului NEK o perioada mai lunga, pentu a-si pregati mai bine ofertele.
Alte patru companii au depus scrisori de interes - ATEL, EGL (Elvetia), Endesa (Spania) si Kumerio Med (Bulgaria) -, insa aceste companii sunt interesate doar de preluarea unei participatii de pana la 25%. Ele ar putea intra apoi in capitalul centralei in cazul in care unul dintre cele sase grupuri selectionate de NEK va fi interesat de o asociere in cadrul unui consortiu.Reactorul 2 de la Cernavoda, oprit 2 saptamaniDirectorul Nuclearelectrica, Teodor Chirica, a declarat pentru Mediafax ca reactorul 2 de la Cernavoda va fi oprit luna aceasta timp de 12 - 13 zile, pentru realizarea unor inspectii, controale si lucrari de remediere, urmand ca ulterior sa fie trecut in exploatare comerciala.
Constructia reactorului a inceput in 2003. La 7 august, acesta a fost conectat pentru prima oara la sistemul energetic national, iar la 26 septembrie a inceput sa functioneze la capacitatea nominala, de 700 MW. Finalizarea si intrarea in exploatare a unitatii de producere a energiei electrice vor creste ponderea energiei nucleare in consumul la nivel national la 17%-18%. Unitatea 1 a centralei, care functioneaza din anul 1996, asigura circa 10% din consumul national de electricitate.