Din punctul dvs. de vedere, se poate vorbi acum, in Italia, despre o "problema cu romanii"? Romanii au devenit cumva o problema pentru italieni?
Nu, eu nu as vorbi despre o "problema cu romanii" pentru ca, in definitiv, pentru noi romanii repre
Din punctul dvs. de vedere, se poate vorbi acum, in Italia, despre o "problema cu romanii"? Romanii au devenit cumva o problema pentru italieni?
Nu, eu nu as vorbi despre o "problema cu romanii" pentru ca, in definitiv, pentru noi romanii reprezinta o resursa foarte importanta. Prezenta romanilor in Italia este un fenomen care a dus la o integrare destul de buna a lor la nivelul societatii si are in oglinda si o prezenta destul de importanta a unor antreprenori italieni in Romania. In consecinta, nu exista o "problema cu romanii", ci exista o anumita chestiune legata de prezenta romanilor in Italia. Aceasta se datoreaza in primul rand faptului ca nu avem inca date clare asupra numarului de romani care sunt acum in Italia. Cifrele oficiale vorbesc despre 300.000 de persoane, dar eu cred ca insumarea celor care se afla cu acte in regula si a celorlalti ne duce undeva inspre 900.000 de persoane. Repet, nu este vorba despre o cifra oficiala, ci de o concluzie la care am ajuns relationand mai multe surse si chiar in urma intalnirilor pe care le-am avut cu autoritatile romanesti. Este, fara indoiala, o prezenta importanta a comunitatii romanesti in Italia, iar chestiunea care a aparut, mai ales la Roma, unde comunitatea romaneasca este cea mai numeroasa dintre comunitatile rezidente, este ca membri ai acestei comunitati s-au remarcat recent prin crime deosebit de grave. Aceasta l-a determinat pe domnul Veltroni, primarul capitalei Italiei, sa solicite masuri cu mult mai dure la adresa romanilor care comit asemenea acte deosebit de grave impotriva ordinii publice, a persoanelor sau proprietatilor. Deci, pe de o parte trebuie sa subliniem faptul ca intrarea Romaniei in UE este pentru noi un fapt foarte pozitiv, tara noastra fiind cel mai bun aliat al Romaniei pe tot parcursul procesului de aderare si ca aveti aici o comunitate bine implantata si care da semnale pozitive, dar, pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca unii membri ai acestei comunitati ne pun probleme foarte serioase in domeniul asigurarii ordinii publice.
Ati evocat cererea facuta de W. Veltroni pentru adoptarea in regim de urgenta, a unei legislatii cu mult mai dure si care, evident, va trebui sa treaca mai intai prin comisia pe care o conduceti, apoi sa obtina aprobarea Parlamentului italian. Dar ce inseamna, mai exact, "o legislatie cu mult mai dura" deoarece, din cate stiu, exista acorduri de extradare intre toate statele UE. Ce doriti mai mult in cazul romanilor?
In acest moment, avem acorduri de extradare care ne dau posibilitatea de a repatria cetateni romani care au comis delicte deosebit de grave la adresa securitatii nationale. In urma faptelor deosebit de serioase care s-au produs acum si a numarului acestora, ideea este de a vedea cum putem sa repatriem romanii gasiti vinovati de comiterea unor delicte grave privind de data aceasta ordinea publica, securitatea cetatenilor sau a proprietatii. Aceasta masura invocata acum de primarul Romei este datorata unei stari concrete de fapt extrem de dificila: conform datelor pe care le avem de la politia italiana, din 2559 de arestari la Roma, 1439 erau faptasi cu cetatenie romana. Peste jumatate. Este acum in interesul romanilor si al Romaniei ca, impreuna cu autoritatile italiene, sa vada cum se poate face fata acestor probleme. Iar asta ma duce la urmatorul aspect al problemei: colaborarea la nivelul politiilor nationale. Am semnat cu Guvernul Romaniei un acord important, cei doi ministri de Interne au inceput deja sa coopereze si este clar ca acest protocol existent are menirea sa ne faca pe toti mai eficienti in lupta contra traficului de persoane, droguri, carne vie, imigratiei clandestine, adica exact domeniile in care delicventi romani ajung sa actioneze in Italia... Spuneam ca aceasta cooperare este in interesul ambelor parti deoarece este evident ca acest tip de activitati criminale poate implica si Mafia italiana. Colaborarea intre noi trebuie sa se faca pe baza bilaterala de care aminteam, dar si folosind cadrul comunitar.
Dar Politia dvs. ce-a facut in tot acest timp? A solicitat colegilor romani sa se implice, a cerut extradarea celor deja arestati pentru delicte?
Aici avem problema la care ma refeream mai inainte, deoarece in termenii acordului de extradare existent nu sunt specificate toate categoriile de delicte si de aici propunerea pentru o legislatie cu mult mai severa, cum este cea propusa acum de primarul Romei si la care cred ca ministrul nostru de resort reflecteaza deja. Pe de alta parte, noi trebuie sa imaginam programe speciale privind repatrierea voluntara, sa favorizam repatrierea acelor persoane care au comis delicte, dar sunt acum cooperante cu autoritatile noastre si accepta de bunavoie repatrierea in Romania. Un alt factor care ar putea fi luat in calcul este si legiferarea principiului reducerii pedepsei in cazul persoanelor care accepta voluntar repatrierea. De altfel, in acest sens, a existat o reuniune la nivel inalt intre reprezentantii guvernelor italian si roman, de o parte secretarul de stat Marcella Lucidi si pe de alta Dana Varga reprezentantul personal al primului-ministru roman pentru problema romilor...
Care este situatia romilor in acest peisaj deosebit de complex? Ce probleme specifice aduc ei in ecuatie si cum se face ca unele dintre ele se extind devenind, cel putin in ochii opiniei publice, parte integranta din problema pe care italienii par s-o aiba acum cu romanii?
Exista doua probleme separate. In primul rand, exista chestiunea comunitatii romanesti, cea la care m-am referit deja, comunitate bine stabilita, din care peste jumatate a venit aici pentru a obtine o rezidenta permanenta, sa munceasca, care vorbeste bine limba si este integrata social destul de bine. De cealalta parte, avem insa o problema specifica, care este cea a romilor. Dar si aceasta problema are doua aspecte. Pe de o parte, pentru romii care sunt deja stabiliti in Italia si care sunt acum semi-sedentari, trebuie sa favorizam politici care sa-i integreze din ce in ce mai mult, la nivel local, al locuintelor, scolarizarii... Trebuie sa fim mai eficienti si in ce priveste gestionarea problemei minorilor neinsotiti, problema regasita foarte adeseori in cazul comunitatii romilor. Dar asta presupune si conceperea unor politici de securitate cu mult mai importante. Este limpede ca, din acest punct de vedere, comunele sunt in prima linie a gestionarii problemelor si a asigurarii integrarii romilor. Cel de-al doilea aspect il reprezinta faptul ca, in acest moment, noi, italienii, si voi, romanii, facem parte din acelasi spatiu comun de libertate si justitie al UE si aceasta faciliteaza libera circulatie a persoanelor. Iar fluxurile de romi care vin din Romania in Italia au fost extraordinar de mari, extrem, extrem de importante si trebuie sa cooperam cu mult mai bine intre noi si sa evitam aceste fluxuri enorme, zeci de mii de persoane care vin din Romania si Serbia. Iar noi, in perspectiva imediata, nu avem capacitatea necesara de integrare a acestor persoane.
Unele surse de la Bruxelles evoca deja posibilitatea ca, daca situatia aceasta tensionata continua, Italia sa faca apel la prevederile statutului Spatiului Schengen si sa ceara reintroducerea vizelor pe o perioada limitata de timp. Este posibil ca Parlamentul italian sa sustina o asemenea masura?
Nu suntem inca in acest stadiu. Este clar ca asteptam semnale romanesti privind o cooperare foarte precisa si puternica si suntem singuri ca Guvernul Romaniei va intelege nevoia de a-i ajuta pe imigrantii romani si de a rezolva aceasta situatie. Altfel, primele victime ar putea fi tocmai zecile, sutele de mii de romani care sunt perfect integrati in comunitatea noastra si-si vad de treaba lor in liniste. Repet, nu suntem inca in stadiul respectiv, dar, daca situatia continua, este clar ca va trebui sa luam niste masuri dure, asta deoarece, in acest moment, opinia publica italiana este extrem de alarmata.
Ati primit deja vreun semnal de la autoritatile romanesti, de la colegii dvs parlamentari romani sau de la europarlamentarii nostri de la Bruxelles pentru a discuta asupra masurilor ce trebuiesc luate?
Nu, nu am primit nici un fel de semnal la nivel parlamentar. Am intalnit autoritatile romane in cursul unei misiuni in Romania in vara acestui an, dar, de atunci, n-a mai existat nici un contact la nivel parlamentar.
Ca politician italian, cum vedeti viitorul acestei crize care agita din ce in ce mai mult spiritele? Care credeti ca ar trebui sa fie masurile de luat foarte rapid?
Este absolut limpede ca, in acest moment, opinia publica trebuie sa primeasca niste semnale puternice si credibile. Trebuie sa demonstram ca i-am ascultat preocuparile si ca am actionat in consecinta. Alarma a fost trasa, iar amenintarea este absolut reala. Din nefericire, cred ca ce vedem acum nu este decat varful aisbergului, iar problema reala este cu mult mai grava si mai ampla. Adica, in principal, retelele crimei organizate, traficul de droguri, prostitutia... girate impreuna de mafia romaneasca si cea italiana. Asupra acestei probleme ar trebui sa se concentreze cooperarea intre guvernele noastre. In ceea ce priveste fluxurile de imigranti dinspre Romania si Italia, revine Romaniei datoria sa explice si sa argumenteze propriilor sai cetateni faptul ca, odata cu aderarea la UE, perspectivele economice ale tarii au devenit cert mai bune si sa gaseasca argumentele faptice credibile pentru a-i convinge pe romani ca locul lor este acasa in tara lor de bastina.
Exista posibilitatea ca Italia sa sesizeze in mod oficial Comisia Europeana?
Sigur, intrebarea ar trebui sa fie adresata si Guvernului italian, eu nu pot sa vorbesc acum decat din punctul de vedere al parlamentarului. Dar este cert ca, daca situatia se agraveaza, noi, la nivelul Parlamentului, va trebui sa luam in considerarea formularea de initiative atat in raport cu Parlamentul roman, cat si cu nivelul european.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.