Premiul Nobel pentru Medicina 1901   Eminentul doctor specialist in bacteriologie si-a dorit initial sa studieze teologia, dar a abandonat aceasta cale, deoarece nu avea resursele financiare necesare. Bursa care i-a fost oferita de Academia de Medicina Militara, in 1874, i-a dat posibilitatea de a face studii superioare, fiind insa constrans sa profeseze in cadrul armatei timp de multi ani dupa absolvire. In aceasta perioada, Emil von Behring a inceput sa studieze diferite cazuri de boli infectioase si efecte ale iodoformului (o susbstanta pe baza de iod folosita ca dezinfectant) asupra microbilor ce generau aceste maladii. Si-a publicat primul studiu in acest domeniu in 1890.  VACCINUL. Continuand cercetarile, omul de stiinta de origi­ne germana a creat primul ser impotriva difteriei, pe principiul iodoformului care nu putea ucide microbii, dar ii neutraliza. Acesta nu era, din nefericire, foarte eficient. Durata efectului serului era mult prea scurta, deoarece continutul antitoxinelor avea o concentratie mult prea slaba. Asa ca Behring, increzator in capacitatile de aparare ale corpului, a cautat sa determine organismul sa isi creeze propria imunitate, producand anticorpi in cazul difteriei si, in 1901 a facut primul experiment injectand serul pe care il dezvoltase timp de 10 ani cu o cantitate de bacterie difterica cu virulenta redusa.  DISTINCTII. Behring a obtinut numeroase titluri onorifice: intai Profesor de microbiologie la Halle, apoi Ofiter al Legiunii de Onoare Franceze. In 1903 i s-a oferit titlul de Excelenta in Consiliul de Coroana. S-a casatorit la varsta de 46 de ani cu fiica directorului Clinicii Medicale Universitare din Berlin, Elsa Spinola, cu care a avut sase fii. Mostenire medicala Von Behring a ramas in istorie prin descoperirea vaccinului antidifteric, cercetare care i-a adus de altfel si Nobelul inaugural pentru medicina, in 1901. Anii petrecuti in laborator, studiind toxina difterica l-au condus si la descoperirea, impreuna cu japonezul Shibasaburo Kitasato, a serului folosit in tratamentul tetanosului. Cercetatorul a efectuat studii si asupra tuberculozei, incercand sa gaseasca un remediu, dupa esecul lui Robert Koch din 1893. Curand a realizat ca un simplu ser nu poate vindeca maladia, asa ca s-a concentrat asupra prevenirii bolii si a studiului mecanismului de transmitere a virusului.   CV Data nasterii 15 martie 1854 Tocul nasterii - Handstörf, Prusia de Vest (Polonia de azi) cariera 1882 - publica primul studiu despre actiunea iodoformului si efectul  antitoxic al acestuia in tratamentul difteriei. 1888 - devine asistentul lui Robert Koch, la Institutul de Igiena din Berlin 1890 - descopera vaccinul antidifteric, impreuna cu Erich Wernicke. 1901 - primeste Premiul Nobel pentru meritele sale in domeniul medicinei 1917 - moare la 31 martie, la varsta de 63 de ani.   Cercetarile lui Emil von Behring asupra difteriei au condus la obtinerea unui ser care a fost folosit in primele vaccinuri pentru eradicarea acestei maladii in Europa si in lume.