Mai acum cateva zile, doi oameni de mare caracter si grupuri razlete de sustinatori ai lor s-au duelat si s-au contramanifestat, incercand sa-si revendice un spatiu pentru care niciunul dintre dånsii nu detine acte de proprietate. Basescu, presedinte in exercitiu, si Constantinescu, prematur pensionat din politica la cerere, au vrut sa ne spuna ca Piata le apartine. Revendicarile teritoriale ale celor doi nu se bazeaza pe nimic altceva decåt pe obisnuinta bucurestenilor de a se strånge la Universitate cu diverse prilejuri. Emil Constantinescu, ex-lider charismatic al Estului, mizeaza pe valoarea simbolica a locului, povestindu-ne ca dånsul se afla acolo si pe 21 decembrie 1989, cånd au murit oameni. Nu este prima data cånd domnul Constantinescu isi face scara din cadavre spre a obtine ceea ce isi doreste - caci mare parte din simpatia populara ce l-a dus cu girofar la Cotroceni se datoreaza lunii noiembrie 1995, cand a decedat Corneliu Coposu - dar drept ar fi sa spunem ca, in decembrie 1989, in Piata Universitatii se afla si Dan Iosif. Si atunci, de ce sa nu revendice Dan Iosif Piata Universitatii?