De ce Terra n-a sfarsit si ea ca surata Marte, ostila vietii si cu o atmosfera care nu va fi prea curand propice vietii? Raspunsul l-au furnizat cercetatorii de la Institutul de Mineralogie al Universitatii din Bonn, Germania. Fiind compus al oxidului de fier, oxigenul intra in circuitul straturilor profunde ale mantalei terestre, care are miscare de circulatie de la scoarta terestra catre miezul planetei. Stocarea oxigenului in cadrul minereurilor care circula in mantaua Pamantului este cheia pentru intelegerea formarii si persistentei atmosferei pe planeta noastra. "Fara acest mecanism, «Planeta Albastra» ar fi la fel de uscata si de neospitaliera precum Marte", se arata in concluziile studiului publicat de echipa germana de cercetatori in revista Nature, consultata de cotidianul britanic The Times. Christian Ballhaus, geolog la Institutul de Mine­ralogie, detaliaza: "Daca planeta noastra nu ar avea capacitatea de a stoca oxigen in straturile profunde ale mantalei sale, probabil ca nu ar putea exista viata la suprafata".  Oxigenul care este prins in compusii chimici ai rocilor din manta circula dinspre straturile profunde ale acesteia spre suprafata, iesind in atmosfera. Exista un factor fundamental care face posibil procesul si care explica de ce pe Marte acest fapt nu ar functiona. Presiunea si caldura necesare pentru ca in manta sa se desfasoare circuitul oxigenului sunt dictate de marimea Pamantului. Terra are un diametru de 12.756 km, care permite o manta dinamica, in vreme ce circumferinta Planetei Rosii, de numai 7.000 km, impiedica straturile de sub scoarta sa aiba un circuit al mine­ralelor dinspre miez spre suprafata si invers. Despre Marte, Ballhaus comenteaza: "Crusta sa si-a pierdut asadar capacitatea de a transporta oxigen si de a mentine o atmosfera durabila, bogata in apa". Planetele care nu au dimensiuni similare cu ale Pamantului par a nu putea stoca suficient oxigen in roci pentru a putea mentine o atmosfera propice vietii.  Extensie pentru europeni NASA a aprobat o extindere de contract pentru Agentia Spatiala Europeana (ESA) pentru furnizarea de servicii de specialitate la bordul Statiei Spatiale Internationale, pana in iunie 2011. Serviciile pe care le va furniza ESA sunt legate de lucrarile de instalare ale Nodurilor 2 si 3, relateaza Science Daily. Nodul 2 urmeaza sa fie livrat pe orbita luna aceasta, la 23 octombrie, el fiind un coridor de trecere intre laboratorul SUA, "Destiny", cel japonez, "Kibo", si cel european, "Columbus". Nodul 3 este inca in curs de fabricare in Italia.  Explozie-record de energie radio Astronomii australieni au detectat o explozie gigantica de energie radio, de la o departare de 1,5 mili­arde de ani-lumina, care a durat 5 milisecunde. "Explozia poate fi rezltatul unui eveniment neobisnuit, precum coliziunea a doua stele neutronice, sau sa fie ultima «suflare» a unei gauri negre inainte de a se evapora complet", a opinat profesorul Matthew Bailes de la Universitatea Swinburne din Melbourne, informeaza site-ul  agentiei nationale spatiale din Australia.  Fondurile Congresului pentru Marte  
Mars Society, un ONG american care militeaza in favoarea aprobarilor misiunilor cu oameni pe suprafata Planetei Rosii, isi aduna suporteri pentru a modifica proiectul de buget anual 2008 pentru NASA in care Camera Reprezentantilor, din Congresul american, a introdus o modificare prin care interzice finantarile pentru explorarile umane in viitor pe Marte, relateaza revista The New Scientist.   "Dawn", spre asteroizi Sonda spatiala Dawn, lansata de NASA cu misiunea de a studia marea centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter, si-a desfasurat panourile solare care ii vor furniza energie pentru cer­ce­tarile sale. "Dawn va calatori inapoi in timp, facand studii aprofundate ale centurii de asteroizi", a apreciat Keyur Patel, de la NASA Jet Propulsion Lab, din Pa­sa­dena, California, citat de Science Daily. Itinerariul lui Dawn, care a fost lansata in spatiu la 27 septembrie, in­clude explora­rea asteroidului Vesta, in 2011, si a pla­ne­tei pitice Ceres, programata pentru 2015. Cele doua corpuri celeste nu sunt foarte cunoscute, iar mi­si­unea NASA isi propune topografierea lor si obtinerea de date despre compozitia lor minerala si despre forma pe care o au.   Modele de planete "dezirabile" Astronomii americani au reusit modelarea a 14 tipuri de planete de marimea Terrei a caror existenta poate fi posibila in galaxia noastra, relateaza Science Daily. Cele 14 planete-prototip sunt solide, de roca si sunt compuse din diverse elemente: de la gheata pana la carbon, silicati, fier sau carbid de silicon, in vreme ce altele sunt o combinatie de diferiti compusi chimici. Cercetarea va fi publicata la 20 octombrie in Astrophysical Journal.