Chiar daca la ultima intalnire a C.A. al BNR s-a decis mentinerea dobanzii de politica monetara la 7%, nivel stabil de la sfarsitul lunii iunie, au aparut tot mai multe semnale ca vom asista la o crestere a acesteia, implicit cea a dobanzilor la credite, ceea ce inseamna ca va trebui sa scoatem din buzunar mai multi lei pentru a le achita.
Comunicatul de presa care a urmat deciziei preciza ca "analiza evolutiilor recente ale indicatorilor macroeconomici releva incetinirea procesului de dezinflatie si a cresterii economice in principal datorita socurilor de natura ofertei (impactul secetei prelungite asupra sectorului agricol), dar si ca urmare a mentinerii presiunilor din partea cererii interne. Aceste presiuni sunt evidentiate si de accentuarea dezechilibrului extern".
La sfarsitul saptamanii trecute guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, critica politica fiscala a guvernului, care creeaza presiuni inflationiste, declarand ca "in continuare nu se fac corectiile fiscale necesare. In continuare, lumea vrea salarii mai mari decat productivitatea. Avem salarii care cresc cu 20% si productivitatea care creste cu 10%. Daca aceste corectii nu se vor face, atunci va trebui sa le faca Banca Nationala, prin majorarea dobanzii".
Tot ca o masura de asanare a pietei de supralichiditatea in lei, BNR a reinceput sa o sterilizeze integral prin depozite cu scadenta la doua saptamani pe care le remunereaza cu 7%/an. Ieri, banca centrala a sterilizat din piata 1,675 miliarde lei, insa dobanzile la o zi si o saptamana nu au suferit modificari, datorita intoarcerii in conturile bancilor comerciale a 3,5 miliarde lei atrasi in urma cu doua saptamani. Raspunsul bancilor comerciale la decizia BNR si perspectivele unei inaspriri a politicii sale monetare a fost unul imediat. Bancherii considera ca leii s-au scumpit, iar pentru a nu iesi in pierdere sunt nevoiti sa creasca dobanzile, in timp ce nivelul cererii de imprumuturi s-a majorat. De ieri, imprumuturile in lei acordate de Banca Transilvania sunt mai scumpe cu peste un punct procentual. O masura asemanatoare se pare ca are in vedere si BCR.
In ceea ce priveste creditele in euro, acestea au inceput deja sa se scumpeasca, datorita cresterii costurilor pe pietele externe, care continua sa se confrunte cu efectele recentei crize declansate de fondurile ipotecare americane cu grad ridicat de risc, care au emis obligatiuni "subprime" ce faceau parte din portofoliul multor banci importante. In acest sens, luna trecuta, una din bancile care au o politica agresiva de crestere a bazei de retali, oferind credite cu randamente mai reduse, Volksbank, a decis o majorare retroactiva a dobanzilor la credite de 1,5 puncte procentuale.