Pensiile private obligatorii intra in viata romanilor. Aceasta institutie a economiei de piata devine functionala la 18 ani de la prabusirea comunismului. Perioada foarte lunga ce a trecut de la Revo­lutie pana la momentul in care tinerii de pana la 35 de ani intra intr-un mecanism social-cheie al capitalismului arata de fapt ca tranzitia ro­maneasca a fost mai anevoioasa decat in celelalte tari estice. Explicatiile sunt multe, dar prima dintre ele pleaca din nivelul redus al salariilor. Pentru a cotiza obligatoriu la o pensie privata, presupune sa ai din ce plati. Generatia tanara intrata in acest nou sistem de pensii are si grila de salarizare apropiata de a debutantului. In plus, tinerii au cele mai multe cereri de rate la obiecte de folosinta indelungata sau la credite imobiliare. Stransul curelei are, spun so­ciologii capitalismului, si un efect educativ. Creste responsabilitatea celui inclus in sistem, ii mareste doza de seriozitate si dorinta de a obtine un serviciu mai sigur si mai bine platit. Motorul economiei de piata care functioneaza pe baza cointe­resarii reciproce isi pune prin acest pilon II al sistemului de pensii inca o bujie. Competitorii pentru captarea interesului publicului tanar sunt si ei pusi la un examen greu. Romanii sunt optimisti in general, dar suspiciosi la relatiile financiare obligatorii. Cei care intra in noul sistem, datorita varstei, nu au fost parliti de smecheria jocurilor piramidale, asa cum au platit-o multi dintre parintii lor. Administratorii fondurilor trebuie sa stie ca neincrederea se transmite si genetic.