Mugur Isarescu ne sfatuieste Populatia sa isi tina economiile in lei

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, considera ca economiile populatiei ar trebui facute in lei. El a avertizat, totodata, ca nu sunt recomandate schimbarile frecvente ale monedei de economisire, tinand cont de valoarea costurilor asociate. Totusi, guvernatorul le-a sugerat celor care calatoresc frecvent in strainatate, sa isi tina economiile si in valuta. "Cat o sa fiu guvernator si dupa aceea, o sa am un singur sfat: sa tineti economiile in lei. Cel mai bine este sa nu va jucati cu banii dintr-o parte in alta. Va fi din ce in ce mai impredictibil ce se intampla cu cursul. Plus ca sunt si comisioanele bancilor" - a adaugat Isarescu, cu ocazia deschiderii stagiunii de toamna a "Conferintelor Teatrului National".

BNR vrea adoptarea euro in 2014
Mugur Isarescu a mai anuntat ca Banca Nationala mentine obiectivul privind adoptarea monedei unice europene in 2014, avansand ideea ca este posibila si o devansare a datei. El a afirmat ca acest lucru este posibil, in pofida raportului recent elaborat de agentia financiara Fitch Ratings, care anticipeaza trecerea la euro in 2015. Fitch Ratings a publicat, vineri, un raport potrivit caruia Romania ar putea adopta euro abia in 2015, insa acest termen este nesigur pentru ca "statul roman mai are multe conditii de indeplinit pana la convergenta reala cu Uniunea Europeana".

Creditele ipotecare in valuta, in acord cu politica BNR
In ceea ce priveste acordarea creditelor, guvernatorul Isarescu a
reamintit ca Banca Centrala nu se opune contractarii de imprumuturi in valuta, in cazul creditelor ipotecare. "Suntem impotriva creditului de consum in euro, pentru cei care nu au nicio treaba cu castigurile in euro. N-am o problema cu creditele ipotecare in euro, pentru ca sunt contractate pe o perioada de 30-40 de ani", a afirmat guvernatorul BNR.
Guvernatorul Mugur Isarescu apreciaza ca situatia economica a Romaniei poate fi mai buna decat cea din perioada interbelica, recunoscuta ca fiind una dintre cele mai prospere din istoria tarii. El considera ca un rol important il va avea adoptarea monedei europene. "O sa ne stabilim in aceasta Europa, in care suntem si am fost, dar istoric separati de altii, pe o treapta mai buna ca in perioada interbelica, pentru ca vom avea aceeasi moneda", a adaugat Isarescu. De asemenea, economistul-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, avertizeaza, intr-un articol publicat ieri in cotidianul "Financial Times", ca turbulentele de pe pietele financiare mondiale vor lovi si Europa de Est, generand probleme financiare celor mai vulnerabile economii si incetinind ritmul de crestere economica. "Suntem siguri ca criza din Vest va fi una serioasa si acest lucru inseamna ca va avea cu siguranta un impact asupra tarilor est europene. In opinia noastra vor exista doua efecte: probleme de lichiditate pe termen scurt si o crestere a costurilor cu imprumuturile pe termen lung. Cele mai importante efecte se vor resimti pe termen lung, pe masura ce ritmul de crestere economica va incetini, dat fiind dificultatile si costurile ridicate asociate cu obtinerea creditului", a declarat Erik Berglof, citat de Rompres. Economistul sef al BERD apreciaza ca un numar de cinci state din Europa de Est cu un nivel ridicat al deficitului de cont curent (Letonia, Ungaria, Bulgaria, Romania si Serbia) vor resimti la un moment dat presiunile asociate cu actuala criza de pe pietele financiare. Cu toate acestea, Erik Berglof apreciaza ca o constientizare a acestor riscuri ar putea aduce unele beneficii prin incetinirea ritmului de expansiune a creditului in anumite state. "O usoara incetinire ar putea fi un lucru bun pentru aceste state. Economiile lor, in special in cazul sectoarelor imobiliar si al constructiilor, au crescut mult prea repede, atingand uneori niveluri nesustenabile", considera Berglof. Declaratiile lui Erik Berglof sunt similare unui raport al Bancii Mondiale publicat saptamana trecuta, in care institutia financiara internationala aprecia ca, deocamdata, turbulentele de pe pietele financiare au avut un impact limitat asupra noilor state membre UE din Europa de Est insa ar putea lovi tarile cu un nivel ridicat al deficitului de cont curent. Raportul Bancii Mondiale apreciaza ca tarile baltice au cel mai ridicat nivel al deficitului de cont curent, sectorul bancar fiind principala sursa de finantare. In plus, Bulgaria este si ea vulnerabila, singurele state care si-au redus deficitele de cont curent in prima jumatate a lui 2007 fiind Ungaria, Slovacia si Estonia. Deficitul de cont curent al Romaniei a fost de 8,96 miliarde euro, in perioada 1 ianuarie - 31 iulie din 2007. Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a insumat 9,35 miliarde euro, in crestere cu 73,7% fata de ianuarie-iulie 2006.

INS: "Deficitul public, 2,9% din PIB, in 2007"
Potrivit Institutului National de Statistica (INS), deficitul administratiilor publice (calculat conform metodologiei Sistemului European de Conturi 1995) este estimat la 11,218 miliarde lei, pentru 2007, reprezentand 2,9% din PIB. Conform datelor INS, in 2006, necesarul net de finantare (deficitul) a administratiilor publice a fost de 6,378 miliarde lei, reprezentand 1,9% din PIB. Pentru 2007, INS estimeaza un nivel al datoriei publice consolidate a administratiilor publice de 12% din PIB, dupa ce, in 2006, aceasta a reprezentat 12,4% din PIB. Pentru anul in curs, Produsul Intern Brut este estimat la 390 miliarde lei.
Datele privind nivelurile deficitului si datoriei guvernamentale pentru perioada 2003-2007 sunt raportate la Eurostat in conformitate cu Procedura Deficitului Excesiv (notificarea fiscala).
Regulamentul Comisiei Europene stabileste ca pentru datele din raportarea nivelurilor deficitului si datoriei guvernamentale, in conformitate cu Procedura de Deficit Excesiv, statisticile privind capacitatea neta de finantare sunt cele definite de sistemul European de Conturi. Recent, ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a asigurat ca Romania nu va intra in 2007 in procedura de deficit excesiv. Tinta de deficit pentru anul in curs este 2,8% din PIB. Vosganian a precizat ca aceeasi politica bugetara prudenta va fi mentinuta si anul viitor, vizand printre altele introducerea conceptului de eficienta a politicilor publice. Comisia Europeana arata, in prognoza de primavara, ca deficitul bugetar al Romaniei va depasi trei la suta din PIB, atat in acest an, cat si anul viitor.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe