Cea de-a treia Conferinta Internationala ''Transportul si infrastructura in Romania: Calea spre prosperitate'', manifestare organizata de UNPR si SME UNION in parteneriat media cu revista Transporter, si-a incheiat lucrarile vineri la Palatul Parlamentului. Cu aceasta ocazie, participantii, Jacques Barrot, vicepresedintele Comisiei Europene, comisar pentru Transport, Jacques Santer, presedintele onorific al SME Union, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, Laszlo Borbely (ministrul Dezvoltarii, Domeniului Public si Locuintelor) si Ovidiu Silaghi (ministrul pentru IMM-uri) au scos in evidenta importanta investitiilor urgente in infrastructura, conditie esentiala pentru dezvoltarea sectorului de transport. Sprijinul european, concretizat prin alocarile substantiale din Programul Operational, reprezinta o sansa pentru Romania de a se alinia standardelor de transport, standarde impuse de apartenenta la spatiul Uniunii Europene. In prezent, infrastructura este extrem de slaba. Romania are 37.454 kilometri de drumuri pietruite si de pamant. Adica 46,8 la suta din intreaga retea de drumuri publice. Restul sunt 21.548 kilometri (26,9 la suta) de drumuri modernizate cu imbracaminti din beton, asfaltice de tip greu si mijlociu sau pavate cu piatra cioplita, iar 20.971 kilometri (26,2 la suta) sunt drumuri cu imbracaminti rutiere usoare. Mai mult decat atat, 57,9 la suta din lungimea drumurilor modernizate si 67,8 la suta din lungimea drumurilor cu imbracaminti rutiere usoare au durata de serviciu expirata. Din totalul drumurilor nationale, 228 kilometri (1,4 la suta) sunt autostrazi, 5.883 kilometri (36,8 la suta) sunt drumuri europene, 202 kilometri (1,4 la suta) sunt drumuri cu trei benzi de circulatie si 1.150 kilometri (7,2 la suta) sunt drumuri cu 4 benzi de circulatie. In raport cu suprafata tarii, avem cea mai mica densitate de drumuri publice din Uniunea Europeana, de doar 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati. Cea mai mare densitate a drumurilor publice o au Regiunile de Dezvoltare Bucuresti - Ilfov (48,9 kilometri), Nord-Est (36,5 kilometri) si Sud-Vest - Oltenia (35,9 kilometri).Miza pe parteneriatul public-privatPornind de la situatia data, principalele obiective-prioritati sustinute in cadrul conferintei au fost legate de necesitatea unei mai bune intelegeri a nivelului de dezvoltare a transporturilor si a infrastructurii in Romania, relevarea importantei si beneficiilor investitiilor in infrastructura, cu accent pe sectorul transportului rutier si aerian, diseminarea informatiilor si celor mai bune practici in domeniu, identificarea solutiilor la problemele practice, precum si facilitarea dialogului intre cei mai importanti actori din sectorul de transport.
In ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii drumurilor Romaniei vizand integrarea in structurile europene de transport, Conferinta a recomandat promovarea investitiilor in sectorul rutier, inclusiv folosind parteneriatul public-privat.
Probleme ca ambuteiajele, lipsa sistemelor inteligente de securitate si investitiile ecologice va trebui sa fie rezolvate intr-o maniera eficienta. Crearea unui coridor paneuropean si finantarea proiectelor care contribuie la largirea principalelor axe europene ar putea fi solutii viabile pentru imbunatatirea infrastructurii din Romania.
Participantii au subliniat solutiile si oportunitatile de obtinere a finantarii private pentru infrastructura drumurilor, constructia si modernizarea infrastructurii rutiere situate pe coridoarele de transport paneuropene, implementarea sistemului calitatii in transporturile rutiere, cofinantarea UE in proiecte transfrontaliere.Un miliard de euro pe anDomeniul transporturilor va beneficia in urmatorii 6 ani de 5,6 miliarde de euro, din care peste 4,5 miliarde reprezinta alocarile pentru Romania din Fondul de Coeziune si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, iar 1,1 miliarde este suma pentru cofinantare nationala. In mesajul sau transmis participantilor la Conferinta Internationala destinata sectorului transporturi, primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a subliniat: "Toate cele patru axe prioritare ale Programului Operational Sectorial pe transporturi pot finanta proiecte esentiale pentru dezvoltarea Romaniei. In primul rand, ne propunem modernizarea axelor de transport care fac parte din reteaua transeuropeana, respectiv Coridorul IV si Coridorul VII, dezvoltarea infrastructurii din afara retelei transeuropene, reabilitarea drumurilor nationale si constructia de by-pass-uri, reabilitarea statiilor de cale ferata, reabilitarea porturilor si aeroporturilor.
Concomitent cu modernizarea infrastructurii, trebuie sa implementam sisteme inteligente de monitorizare si dirijare a traficului, care sa duca la cresterea sigurantei circulatiei". Pentru toate aceste obiective, seful Executivului sustine ca exista deja un portofoliu de proiecte, in baza carora se pot accesa fonduri europene.Avertismentul ministrului TransporturilorImportanta unei infrastructuri functionale la nivel european este recunoscuta si de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban: "Romania este in pericol de a-si incetini ritmul de crestere economica din cauza infrastructurii de transport.
Pentru inlaturarea acestei situatii sunt necesare masuri atent calculate si imediate. Toate analizele realizate dupa 1990 asupra infrastructurii de transport rutiere ne spun acelasi lucru. Avem un numar redus de kilometri de autostrada si de conexiuni la nivel de autostrada sau de drumuri rapide in comparatie cu statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta in timp ce traficul rutier pe drumurile nationale a crescut in ultimii ani in ritm alert, cu o medie anuala de 3,7%".Bugetul total al POS-T pentru perioada de programare 2007 - 2013 este de aproximativ 5,7 miliarde euro, ceea ce reprezinta 23% din bugetul global al operatiilor structurale pentru Romania pentru perioada mentionata.
Din aceasta suma, aproximativ 1,09 miliarde euro reprezinta finantarea nationala, in timp ce cofinantarea din partea Comunitatii va fi de aproximativ 4,57 miliarde euro. Programului Operational Sectorial de Transport ii este alocata cea mai mare parte a fondurilor structurale si de coeziune acordate Romaniei de Uniunea Europeana.
Astfel, circa 23% din bugetul total al instrumentelor structurale va fi utilizata pentru modernizarea si dezvoltarea sistemului de transport, in scopul asigurarii deplasarii rapide, eficiente si in conditii de siguranta a persoanelor si a bunurilor, atat in tara, cat si in Europa. In acelasi timp, POS-T are in vedere si cresterea calitatii serviciilor, astfel incat utilizatorii infrastructurii de transport sa beneficieze de conditii de siguranta si de confort deosebite, de calitate europeana. Obiectivele specifice ale Programului
Operational Sectorial de Transport sunt: promovarea circulatiei internationale si de tranzit a persoanelor si a bunurilor in Romania prin asigurarea de conexiuni pentru Portul Constanta, precum si cresterea tranzitului dinspre UE catre sud, prin modernizarea si dezvoltarea Axelor Prioritare TEN-T relevante, cu aplicarea masurilor necesare pentru protectia mediului inconjurator; promovarea circulatiei eficiente a persoanelor si a bunurilor intre regiunile Romaniei prin modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile; promovarea dezvoltarii unui sistem de transport echilibrat, in ceea ce priveste toate modurile de transport, prin incurajarea dezvoltarii sectoarelor feroviar, naval si internodal; sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si prin imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane. Printre principalii beneficiari ai Programului Operational Sectorial de Transport 2007-2013 mentionam administratorii infrastructurii nationale de transport (Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., Compania Nationala de Cai Ferate CFR S.A.) si administratiile porturilor si aeroporturilor.