Poluarea Dunarii, redusa de apele romanesti

Cea de-a doua editie a Expeditiei Internationale a Dunarii "Joint Danube Survey" (JDS-2) a ajuns pentru prima oara in Delta Dunarii, specialistii implicati prelevand probe de pe cele trei brate ale fluviului. JDS - 2, initiata de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), a inceput in Germania, la Regensburg, in urma cu aproape sase saptamani, si urmareste obtinerea unui nou set de informatii privind calitatea apei si a sedimentelor pentru intregul curs al Dunarii, pentru o evaluare corecta a calitatii apei fluviului si gasirea unor solutii cat mai eficiente in vederea imbunatatirii calitatii acesteia si combaterii poluarilor accidentale. Joi, dupa amiaza, o parte dintre probele recoltate de specialistii romani au fost predate laboratorului de pe vasul Argus (foto) al Expeditiei Internationale de Supraveghere a Dunarii "Joint Danube Survey 2", condusa de biologul ungur Bela Csany.
"Este foarte important ca Guvernul Romaniei sa fie sprijinit de la nivel local in vederea implementarii angajamentelor luate pentru imbunatatirea calitatii serviciilor de apa si canalizare. Am vazut pana acum municipalitati mari foarte importante care influenteaza in mod negativ calitatea apei Dunarii, dar este, de asemenea, important impactul asupra fluviului al municipalitatilor mici", a declarat secretarul general al ICPDR, Philip Weller.
El a participat miercuri, la Prefectura judetului Tulcea, la o intalnire intre reprezentanti ai organizatorilor expeditiei stiintifice, autoritati locale si unul dintre partenerii si sponsorii evenimentului international, Dexia Kommunalkredit Bank, Austria.
Directorul din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), Gheorghe Constantin, a declarat ca, pana in 2018, toate comunitatile locale cu peste 2.000 de locuitori trebuie sa detina statii de epurare a apelor uzate si sa asigure furnizarea unor servicii de apa si canalizare la standarde europene.
"Directiva europeana care ne impune aceasta obligativitate este cea mai costisitoare, pana in 2013 Romania urmand sa primeasca 2,776 miliarde de euro, la care se va adauga contributia autoritatilor centrale de 489,9 milioane de euro pentru retelele de apa si canalizare, respectiv statii de epurare. Acest lucru inseamna ca trebuie sa cheltuim trei milioane de euro pe zi", a mentionat directorul Gheorghe Constantin.
Printre principalele probleme identificate in implementarea proiectelor, ca urmare a aplicarii investitiilor similare in baza fondurilor de pre-aderare, se numara, potrivit directorului din cadrul MMDD, consumul redus de apa potabila din Romania care poate duce la imposibilitatea autosustinerii financiare a proiectului realizat, lipsa resurselor financiare ale comunitatilor locale pentru a sprijini realizarea investitiilor si numarul redus de operatori puternici cu credibilitate.

Expeditie cu patru premiere
Prima a fost prezentata de presedintele ICPDR, secretarul de stat in Ministerul Mediului Lucia Varga, in conferinta de incheiere a JDS, si consta in prelevarea probelor biologice. "Aceasta prelevare a probelor biologice efectuata de cei 18 specialisti cu experienta recunoscuta la nivel international este importanta pentru ca rezultatele analizelor vor oferi informatii privind biodiversitatea fluviului si in ce masura este aceasta afectata in vederea luarii unor masuri urgente", a declarat Lucia Varga.
Secretarul general al ICPDR, Philip Weller, a mentionat, la randul sau, cea de-a doua premiera inregistrata in timpul JDS, respectiv studierea caracteristicilor hidro-morfologice ale bazinului Dunarii in vederea realizarii unor proiecte care vizeaza imbunatatirea conditiilor pentru dezvoltarea speciilor de pesti migratori. Totodata, coordonatorul expeditiei JDS, Bela Csany, a precizat ca in timpul acestei actiuni s-au prelevat si probe de la pesti, aceasta fiind astfel cea de-a treia premiera inregistrata in ultimele sase saptamani de ICPDR.
"Expeditia a demonstrat ca de-a lungul Dunarii exista aglomerari urbane sanatoase si ca exista clar probleme pe afluentii fluviului. Este pentru prima data cand cercetarile sunt aprofundate in asa de mare masura in privinta apelor Dunarii pentru a evalua impactul pe care il are activitatea umana asupra fluviului", a declarat secretarul general al ICPDR, Philip Weller. De mentionat este faptul ca pentru prima data specialistii implicati in expditia internationala initiata de ICPDR au prelevat probe de pe cele trei brate ale Dunarii.

Oltul si Prutul, foarte curate, Argesul, poluat de Bucuresti
Pe de alta parte, cercetatorul Alexander Kirschner a declarat ca pe Arges s-a constatat o prezenta de pana la patru ori mai mare a eterobacteriilor decat cea admisa de normele europene, sursa probabila a acestei poluari fiind lipsa epurarii corespunzatoare a apelor uzate din Bucuresti.
Scopul actiunii JDS, al carei moto a fost "Watch Your Danube!", este realizarea unui set omogen de informatii privind Dunarea in vederea monitorizarii calitatii apelor fluviului si identificarii unor solutii eficiente atat pentru imbunatatirea calitatii apei Dunarii, cat si pentru combaterea poluarilor accidentale. Pe data de 22 ianuarie 2007, Romania, prin secretarul de stat Lucia Varga, a preluat oficial pentru un an presedintia ICPDR, in 2008 aceasta functie urmand sa revina Serbiei.
Specialistii romani si moldoveni din expeditia internationala a Dunarii "Joint Danube Survey 2" (JDS 2) au descoperit in sectorul Leova-Bumbata al raului Prut, doua noi specii de peste. Biologul Serban Iliescu de la Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a declarat ca pestii sunt o curiozitate stiintifica, nu au mai fost intalniti pana acum in lume iar pe vasul-laborator "Argus" al expeditiei JDS 2 se fac studii privind identificarea lor si incadrarea in speciile de peste cu cele mai apropiate asemanari biologice si de comportament.
"In urma probelor prelevate, am ajuns la concluzia ca raul Prut, unul dintre cei mai bogati afluenti ai Dunarii, mai are multe taine pentru oamenii de stiinta. Am depistat aici 24 de specii de peste" - a precizat Iliescu. In opinia reprezentantului ANAR, biodiversitatea vietii acvatice din raul Prut se datoreaza faptului ca intregul sau ecosistem nu este modificat antropic, ceea ce inseamna ca in cele 100 de probe de apa recoltate de expeditia JDS 2 nu vor fi depistati micropoluanti. "O alta descoperire de senzatie: speciile de peste - leuciscus idus (vaduvita) si vimba vimba (morunas). Acestea, alaturi de lota lota (mihalt) si zingel streber (fusar), reprezinta doar cativa indicatori care ii sprijina pe chimistii si biologii expeditiei in clasificarea parametrilor calitativi ai apei Prutului" - a mai spus Iliescu.
Purtatorul de cuvant al Administratiei Nationale Apele Romane, Ana Maria Tanase, a declarat ca cercetatorii expeditiei internationale "Joint Danube Survey 2" au descoperit in Olt somni si carasi, o specie rara de peste numita mihalt, adaptata doar la apele repezi si reci, cum este Dunarea, ceea ce dovedeste ca apele acestui important afluent al fluviului au devenit, in ultimii ani, mai sarace in micropoluanti."Acest peste, numit stiintific lota lota, este un peste rapitor, raspandit in Europa nordica si centrala. Nu traieste in carduri, ci singur. Lungimea lui poate ajunge pana la 100 de centimetri, iar greutatea pana la 24 de kilograme", a mai spus Ana Maria Tanase. Conform acesteia, numarul speciilor de peste din raul Olt s-a diversificat, fapt ce confirma faptul ca modificarile climaterice care au loc pe Terra favorizeaza in sens pozitiv lumea acvatica a unor albii de rauri.
Probele prelevate de echipele de chimisti si biologi romani cuprinsi in expeditia "Joint Danube Survey 2" (JDS 2) indica, insa, valori ridicate ai micropoluantilor pe raul Arges la confluenta cu Dunarea. Ana Maria Tanase, a mai spus ca aceasta situatie este motivata prin faptul ca in sectiunea albiei Argesului, calitatea apei este modificata antropic, ceea ce a influentat negativ biodiversitatea acestui curs de apa si a zonei Dunarii din vecinatatea localitatii Oltenita. "Calitatea apei a fost afectata de lucrarile hidrotehnice care se executa in cursul inferior al Argesului", a mai precizat Tanase. O alta cauza a schimbarii parametrilor calitativi ai apei este lipsa statiilor de epurare a apelor uzate si a sistemelelor de canalizare din localitatile situate de-a lungul acestui important afluent al Dunarii. (Rompres)

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe