Islamul tine pasul cu noile tehnologii. Tot mai multi credinciosi musulmani apeleaza la "gadgeturi" electronice pentru a integra cat mai bine Coranul in viata de zi cu zi.     Islamul si noile tehnologii fac casa buna impreuna, credinciosii musulmani aratandu-se tot mai interesati de a consulta Coranul in format electronic, de a asculta slujbele la casti atunci cand n-au timp sa ajunga la moschee sau de a trimite SMS-uri "islamo-compatibile".     EGIPTUL E FRUNCEA. Producatorii acestor aparate (in speta firme din China) au gasit si cel mai fertil teren pentru a-si extinde afacerea. Se pare ca egiptenii sunt cei mai deschisi ideii de a impaca religia cu tehnologia, informeaza AFP. Mai ales cand achizitiile au atatea calitati: sunt practice, ieftine si iau ochii.  Multi soferi de taxi din Cairo si-au dotat deja autoturismele cu dispozitive cu ajutorul carora pasagerii pot asculta rugaciuni in timp ce se deplaseaza dintr-un loc in altul. "Ca bun musulman ce sunt, consider ca ascultand aceste rugaciuni imi incep ziua cum nu se poate mai bine", este de parere unul dintre clienti.  Un dispozitiv mai elaborat, botezat "Ayat", ii permite utilizatorului sa stie exact cate temenele are de facut pe parcursul unei anumite rugaciuni. La o adica, poate servi si ca mijloc de a memora versete din Coran. "Ayat" este ceva mai scump, putand fi achizitionat contra echivalentului sumei de 50 de euro. Inainte de a-l lansa pe piata, producatorul a obtinut acordul celei mai inalte autoritati sunnite, precum si aprobarea muftiului Egiptului. Aceasta autoritate religioasa interzisese in 2005 folosirea unor versete din Coran pe post de sonerie pentru telefoanele mobile, spunand ca acestea "arunca in derizoriu Cartea Sfanta".  Acum, contra unei sume ce depaseste 150 de euro, credinciosii musulmani pot cumpara varianta digitala a Coranului. Ceva mai ieftine sunt desteptatoarele care anunta cele cinci rugaciuni cotidiane sau busolele electronice care indica directia in care se afla Mecca, locul de pelerinaj al musulmanilor.     EXHIBITIONISM? "Aceste aparate sunt semnul unei religii exhibitioniste, fetisiste, preocupate de aparente, nu ale unei religii meditative si filosofice", este de parere sociologul si jurnalistul Dalal al-Bizri. Pentru cercetatorul Saadeddine Ibrahim, fenomenul ilustreaza perfect "naivitatea cumparatorilor si inteligenta speculativa a comerciantilor".