De aici la incercarea de a mai afla ce se colectioneaza si mai ales ce se expune prin muzee nu mai era decat un pas. Am ajuns astfel la adresa electronica a unui muzeu de catuse, incepand cu cele banale (fixate pe incheietura mainii
De aici la incercarea de a mai afla ce se colectioneaza si mai ales ce se expune prin muzee nu mai era decat un pas. Am ajuns astfel la adresa electronica a unui muzeu de catuse, incepand cu cele banale (fixate pe incheietura mainii), urmand cu cele destinate picioarelor, insotite sau nu de traditionala ghiulea si terminand cu niste catuse care se imbraca pe degetul mare al mainilor. Pare de necrezut, dar exista un mic muzeu al scamelor care se aduna in buric. Unul dintre exponate provine chiar de la proprietarul destul de putin inspiratului muzeu si contine mostre recoltate intre 1984 si luna august a acestui an. Nimic surprinzator, exista un muzeu al scaunelor de closet si al hartiei igienice de-a lungul vremurilor. Ceva mai original promite sa fie un muzeu al brevetelor de inventie, evident al celor obscure si putin profitabile. Merita sa amintim pantoful cu un siret de rezerva ascuns in toc sau dopul pentru copcile facute pentru pescuitul de iarna. La fel, aparatul pentru realizarea unui nod impecabil la cravata si fara indoiala inghetata servita intr-un cornet motorizat, mereu impinsa spre gura consumatorului pofticios. Marturisesc ca am fost placut impresionat si de un detector al prezentei lui Mos Craciun, usor de instalat in ciorapul de rigoare, dar si de palaria destinata exclusiv fumatorilor, capabila sa filtreze, sa purifice si chiar sa parfumeze aerul expirat. Palaria cu pricina mi se pare excelenta, dar apare cam tarziu, in perioada in care semnele cu "Fumatul interzis" devin din ce in ce mai raspandite. Proaspetele interdictii ar putea explica o aparitie pe lista muzeelor lumii, un muzeu al fumatorului. In arondismentul al 11-lea al Parisului, nu departe de faimosul cimitir Pere-Lachaise, in care si-au gasit odihna Balzac si Maria Callas, Bizet si Champollion, Delacroix si Gericault, Edith Piaf si Marcel Proust, Jim Morrison si Oscar Wilde, o firma modesta ne anunta ca am ajuns la noul muzeu. Vom gasi aici, intr-o foarte agreabila dezordine, pipe de opiu din Asia de Sud-Est, narghilele egiptene, unelte de curatat pipa datand din secolul al XVII-lea, reviste, fotografii, afise, reclame, toate dominate de binecunoscutul semn cu tigara taiata de o linie rosie. Nici aici nu ai voie sa fumezi, asa cum nu se fumeaza pe o fresca de mari dimensiuni care decoreaza sala principala a muzeului. Asta la Paris, oras candva plin de fumatori de Gauloise si de Gitane, cu scrumiere violent colorate pe mesele bistrourilor. Candva. Pe moment, aproape trei sferturi dintre parizieni sunt de acord cu interzicerea fumatului in localurile publice si cu amenzile substantiale pentru cei care au de gand sa incalce aceasta prohibitie. Era nevoie, fara indoiala, de un muzeu al fumatoruluia€¦ Dar un muzeu cu adevarat important si care reprezinta o datorie morala a europenilor, mai exact a elvetienilor, fata de trecutul lor nu prea indepartat, este cel a carui constructie inca nu a inceput. Va fi un muzeu dedicat vrajitoarelor, in special uneia dintre ele, Anna Goeldi, executata in 1782 in minusculul canton Glarus din Elvetia. Nu, nu este vorba despre o eroare, anul era chiar 1782, mult dupa vremurile intunecate ale Evului Mediu, in plina epoca a iluminismului. Si totusi la Glarus s-a petrecut povestea despre care au scris de curand multe ziare din lume, despre care s-a vorbit la radio, la televiziune, pe net. O fata tanara si pare-se frumoasa a ajuns sa lucreze ca menajera la familia magistratului Jakob Tschudi. O vreme lucrurile au mers bine. Dar copiii magistratului au inceput sa gaseasca ace in lapte, in paine, in mancare, iar Anna a fost concediata, arestata, torturata si condamnata la moarte prin decapitare pentru vrajitorie. Sentinta a fost executata in piata din Glarus. Peste 225 de ani, un istoric local, Walter Hauser, incinge spiritele localnicilor, sustinand ca biata fata fusese sedusa de stapanul casei si ucisa pentru a acoperi adulterul. Un deputat, Fritz Schiesser, promite sa stearga pata de pe chipul justitiei elvetiene. A fost ultima executie pentru vrajitorie de pe continentul european. Sa speram ca ultima. Vrajitoare or mai fi, dar legile au evoluat intre timp.
Despre autor:
